Page 20 - 1906-07

160 LUCEAFĂRUL Nrul 7, 1906.
CRONICA.

ÎNVIERE. Şi iarăşi va să vină cu mărire ziua ne leagă pe toţi de marele, de sfîntul suflet al poporu­
învierii naţionale, a acelei învieri, cinci toată ob­ lui nostru : e adînca iubire a limbii strămoşeşti, şi e cre­
ştea neamului nostru va serba izbîndirea unui dinţa nestrămutată în continuitatea istorică a neamului,
gînd pribeag încă... întruparea ideii mari... care de două mii de ani îşi cîntă doina în limba aceasta-
împrejurările au făcut ca o mică parte din neamul
Mulţi din multe părţi nu putem să ne mărturisim
nostru să cugete într’o limbă străină, şi-î dureros că
credinţa, dar o purtăm cu sfinţenie în suflet şi o unii par a-şi face o mîndrie tocmai din această ruşine.
vom lăsa moştenire copiilor noştri; şi vor veni, din Datoria noastră, a celor mulţi, e să-î asimilăm — să
mila Domnului, vremuri cînd urmaşii vor rosti fără fim misionarii vieţii româneşti pentru toţi rătăciţii şi
sfială şi făr’ de nicio frică : Adevărat c’a înviat! înstrăinaţii bunului nostru popor.
A înviat neamul întreg şi credinţa în trăinicia lui. Şi la opera aceasta de solidaritate naţională cu toţii
Nădejdile acestei învieri ni le întăresc şi cele trebue să lucrăm, iar mal ales sînt chemaţi să lucreze
petrecute acum sînt două săptămîni în Bucureşti, profesorii cari pregătesc oastea muncei de mîine îm­
unde o parte din boerimea ţării româneşti, în dra­ preună cu literaţii, cari sînt profesori şi ei. Trebue să
gostea-! nemărginită pentru cultura Apusului, a găsit ne îngrijim şi să punem la cale împăcarea aceasta,
căci e nedrept, şi e păcat, şi e nespus de trist să se
de cuviinţă să dispreţuiască ce avem mai scump:
creadă că sînt două neamuri vrăjmaşe pe pămîntul ţării
limba.
acesteia.
O societate de binefacere, Obolul, alcătuită din Şi, cu toate acestea, sălbătăciile petrecute în noaptea
doamnele clasei boereşti, voia, ca în fiecare an, să de 13 Martie au dat inimilor noastre fiorul unei ase­
dee o reprezentaţie pe scena „Teatrului Naţional'*. menea nenorociri. Ne întrebăm încă uimiţi: „Pentru
Diletanţii erau dintre boerî, cari sînt streini de limba ce atîta desfăşurare de forţă armată şi atîta sînge vărsat
şi literatura românească. în trecut programul reprezen­ în deşert, cînd aşa de uşor se putea înlătura 'orice ne­
taţiilor date de dînşii era pe deplin strein. Mai anii tre­ înţelegere ? In contra cui, ş: în sprijinul cărei idei mari.
cuţi, arătîndu-se unele nemulţumiri şi protestări din s’afl năpustit în stradă cu săbiile scoase călăreţi de
partea celor ce-şî cinstesc neamul şi limba, pro­ aceia falnici, în vitejia cărora noi punem altfel de spe­
ranţe ? Şi unde avem să ajungem şi ce viitor ne pre-
gramul reprezentaţiei din acest an se milostivi să aibă
gătia ?“
şi o scurtă piesă românească. Astăzi e mai puternică
Societatea de binefacere „Obolul" anunţă o reprezen­
însă şi inîndria vieţii româneşti şi tinerimea univer­
taţie la Teatrul Naţional; reprezentaţie din care trei
sitară, cu profesorii lor în frunte, au protestat energic
părţi aveau a fi într’o limbă străină. Studenţii ridică
împotriva boerilor ce nesocotesc limba şi literatura din nou glasul împotriva acestui dispreţ al acelor cari
românească, jucînd pe scena „Teatrului Naţional" s’au ’nstrăinat de noi, îl ridică pentru limba şi literatura
piese în limba franceză. Protestarea, pacinică la ţării în care trăim. Ei fac o întrunire de protestare, iar
început, a degenerat într’o cumplită bătălie între unul din cei mai aleşi cugetători ai neamului nostru,
cetăţenii, cari au oprit cu forţa ţinerea reprezentaţiei, publică prin „Epoca" de Duminecă, 12 Martie, un foarte
şi între poliţia şi armata ţării, păzitoarele ordinei. cuminte şi atingător articol, prin care însuşi poporul
La această mişcare s’aii alăturat toţi preoţii ar­ românesc pare a se tîngui şi ne roagă aşa de frumos:
tei şi toţi fruntaşii cugetării româneşti, protestînd „... Rugăm pe oricine aude glasul poruncitor al sînge-
lui său, pe oricine se poate gîndi la strămoşii săi, trăiţi
într’un singur glas împotriva acelora, cari ca um­ cinstiţi, în ţara românească cu graiu românesc, cu
bra unui blăstăm a veacurilor de încercare din tre­
suflet românesc, rugăm pe oricine nu vrea să-şi
cut, sînt şi azi o pedecă a celor mai sfinte străduinţe arunce copiii în vălmăşeagul neamurilor fără să ştie în
ale noastre, cari şi astăzi apasă creştetul neamului ce limbă îi vor pomeni aceia cari vor veni după dînşii,
cu plumbul sufletului lor înstrăinat. îi rugăm, cu o căldură ce nu se poate cobori în cuvinte,
Artiştii au redactat următoarea să nu vie la „Teatrul Naţional" în seara de 13 Martie
şi în seara de 15 Martie 1906. Au luat bilete; au făcut
chemare. o faptă bună pentru săraci. Să nu vie la reprezentaţii,
că ar face o faptă rea faţă de sufletul chinuit al acestui
Multe ne vor mai fi dezbinind şi pe noi, scriitorii, popor."
dar dezbinările noastre sînt trecătoare, şi în certurile Este vre-un Român printre cei ce în adevăr simt şi
noastre noi ne lovim cum se lovesc, în bătaia vîntuluî, gîndesc româneşte, care să nu iscălească aceste înălţă­
ramurile crescute din aceiaşi tulpină. toare cuvinte ?
întotdeauna, şi cu toate durerile pe care ni le-am Dar s’a zis că spectacolul, fiind afişat, nu se mai
putut face unii altora, am simţit că e, între noi şi mai poate schimba, nici aniîna. Atunci s’aîrioferit fruntaşii
presus de noi, o putere care ne înfrăţeşte, o taină care literaturii noastre să ţie conferinţe şi să ciţiască poezii