Page 21 - 1906-07

Nrul 7, 1906. LUCEAFĂRUL 161

româneşti în locul acelor buni Români, cari voiau cu turi de ceilalţi cărturari Români, ni-ar fi plăcut să ne
orice preţ să joace în franţuzeşte piese franţuzeşti pe rostim şi noi cuvîntul hotărît pentru apărarea interese­
scena Teatrului Naţional. lor sfinte ale limbii şi literaturii româneşti.
Studenţii ar fi sărbătorit pe doamnele din înalta so­ In numele tinerimii, grupate in jurul acestei reviste,
cietate, care ar fi îngăduit o asemenea cinste limbii şi trimitem însă pe această cale urările noastre de izbindă
literaturii româneşti. Şi ce frumoasă şi cuminte ar fi tuturor oştenilor ce au pornit cu bărbăţie lupta împo­
fost deslegarea aceasta! Dar n’afl vrut s’o primiască- triva înstrăinaţilor din România.
îşi vor fi zis de bună seamă, că amintirile lui Creangă, Toată suflarea românească dela noi aplaudă din ini­
sau poeziile lui Eminescu, n’au ce căuta în lumea aceia mă ţinuta lor energică şi se solidarizează întru toate
doritoare de altfel de petreceri. Şi astfel, în locul unei cu mişcarea înălţătoare susţinută de dînşil.
liniştite şi demne reprezentaţii româneşti, în sala Tea­ Noi înţelegem şi simţim mal bine îndreptăţirea luptei
trului Naţional, am avut acea odioasă manifestaţie de pentru întruparea acelui vis neîmplinit încă, de-a cărui jale
stradă, în care brutalitatea baionetelor s’a încercat să . . . . ne-afi răposat
înece în sînge cea mal curată şi cea mal nobilă şi mal Şi moşii şi părinţii.
sfîntă cauză de care s’au însufleţit vreodată studenţii Noi, cel cari întrezărim în ceaţa viitorului zoririle unei
noştri, bieţii noştri studenţi. Să dea Dumnezeii, ca sorţi mai drepte şi mal bune, ştim preţui mal bine stră­
aceasta să fie cea din urmă jertfă pentru izbîndirea ide­ duinţele României tinere de a-şl clădi existenţa durabilă
alului lor şi al nostru al tuturora ! Să dea Dumnezeu pc baze morale şi naţionale.
ca această pagină de durere şi de ruşine să închee Mulţi dintre al noştri afl trecut pe pămîntul Făgădu-
pentru totdeauna lupta ce atîta amar de vieme se dă inţii şi ’n cursul vremii am cheltuit multe puteri, în pa­
pentru ideia asta mare, şi dreaptă, şi mîntuitoare : Uni­ guba intereselor noastre de acasă, pentru a propovădui
rea în acelaşi gind şi graiu românesc a toată suflarea printre cel de un neam cu noi cuvîntul de deşteptare
neamului acestuia. şi de întărire naţională. Noi, nepoţii lor de astăzi, cari
La această unire chemăm cu drag, chemăm şi noi trebue să muncim şi ’n locul lor pentru desţelenirea ogo­
cu adîncă rugăminte, pe toţi acel cari, fără voia şi fără rului părăsit de el, simţim mtndria răsplătirii, vâzînd
ştirea lor, s’aă rupt şi s’au înstrăinat de noi. Sînt mi­ că ostenelele celor pribegiţi nu s’au risipit în vînt, vă-
lioane de suflete care-I aşteaptă, care-I roagă să intre zînd ca sămînţa sădită, cu atîta dragoste şi entusiasm,
şi să se amestece în puternica lor mulţime. Să lucrăm din de moşii şi părinţii noştri începe s’aducă roadele visate
toată inima şi cu toată blinda tărie a mijloacelor noa­ de dînşil. EI ştiaă cum ştim noi, că trăinicia neamului
stre. Să lucrăm cu toţii noi, literaţii şi visătorii unor nostru de pretutindeni e chezeşuită numai de o Românie
zile mal bune, pentru a reîntoarce acest crîmpeiu răz­ naţională, în toate aşezămintele el şi în Întreaga-I ma­
leţ la poporul de care s’a despărţit şi care de mult îl nifestaţie de viaţă. — Această Românie e visul nostru
aşteaptă cu iubire să-l îmbrăţişeze, şi ca fiul risipitor şi ea trebue creată şi răscumpărată cu orice jertfe.
să spună : „Pierdut al fost şi te-am regăsit, mort al Nădăjduim că sîngele nevinovat ce s’a vărsat între
fost şi al înviat." Vom fi numai atunci un neam întreg fraţi va fi mirul care va chirotoni îndreptarea spre acest
şi mare. nou crez de mîntuire.
Nici-una din vieţele care-I aparţin nu se va mal risipi Evenimentele sublime şi jalnice petrecute în acea zi
în deşert. Şi numai aşa şi numai atunci se va înţelege memorabilă de Luni, sperăm că nu vor fi exploatate
de toţi că avem şi noi Românii un rost şi o chemare numai de duşmăniile politice, că nu vor servi numai va­
pe lumea aceasta. nitatea unora şi altora de a se proclama de idoli na­
15 Martie 1906. Al. Vlahuţă. ţionali că nu vor înmulţi numai cronica demonstraţiilor
naţionaliste, — ci ele vor fi un popas serios, o piatră
La 20 Martie, in sala Dacia din Bucureşti, s’a de hotar, stropită cu sîngele unor inimi înflăcărate, dela
ţinut o întrunire de protestare, convocată de dl care va începe o nouă viaţă cu moravuri premenite de
N. lorga şi A. C. Cuza, unde s’au tălmăcit drep­ cinste şi luminată de o stăruitoare conştiinţă naţională.
turile limbeî şi literaturet româneşti şi îndreptăţirea In această credinţă, Vă rugăm pe D-Voastrâ, apostoli
culturel naţionale. Din toate părţile locuite de ro­ iuitiinaţî cari propovăduiţi legea nouă şi mîntuitoare a
mâni au sosit telegrame şi scrisori de aderenţă, do­ vieţii româneşti, să rostiţi înspre cele patru cruci de
vedind că întreg neamul e un singur suflet, cu o ţară şi treimea cuvîntulul nostru:
singură credinţă, cînd e vorbă de „idealul naţional." „Trăiască România naţională!“
Redacţia noastră a adresat dlor N. lorga şi A- Şi rugăm pe cel cuminecaţi cu civilizaţia apusu­
C. Cuza următoarea scrisoare : lui să nu ne spună că ne închinăm idolilor unor
vremuri moarte, pe cari popoarele culte i-au sfă-
Budapesta, 21 Martie 1906. rimat de mu t, îi rugăm să nu ne spună aceste
vorbe nesocotite, fiindcă ne dăm. şi noi seama de
Redacţia revistei noastre a primit prea tîrzifl — abia
astăzi — apelul semnat de Domniile-Voastre, pentruca progresele cari leagănă fericirea şi înţelepciunea al­
să fi putut aduce cu drag jertfa participării în persoană tor neamuri niaî maţi şi mai li minate, dar ne tna
la întrunirea publică din 20 a lunii curente, unde, ală­ dăm seamă şi de căile fireşti cari le-au făcut pînă