Page 22 - 1906-07

'■“V

1C2 Ll’CEAFÂRUL Nrul 7, 1906.

s’ajungă la roadele cu cari se fălesc astăzi. Tulpina tirea tricolorului ce va filfăi deasupra pavilionului
neamului nostru, plămădită între alte împrejurări, destinat Ungariei. Asociaţiunea a protestat împo­
sădită de înţelepciunea lui Dumnezeu între alte ho­ triva acestei oprelişti nedrepte şi a hotărît să se
tare şi ţăndurită de vijelia sorţii vitrege, nu poate supună poruncii. Dl director al pavilionului nostru
fi altuită la ’ntîmplare cu mlădiţele unei culturi im­ însă dă de ştire publicului să urmeze cu pregă­
portate ce-i falşifică caracterul, nu poate să-şi tirile pentru expoziţie pînă la alte dispoziţii mai
înstrăineze sucul de viaţă cu preceptele rodite de norocoase din partea celor ce ne cîrmuiesc.
sufletul altor neamuri, ci trebuie să-şi croiască
singură, din propriile ei puteri vrednicia de a se în ultimul număr al foii poporale R ă v a ş u l
înălţa acolo, unde alţii au ajuns de mult. Şi cînd din Cluj citim următoarea poezie izvodită într’o
va avea acest noroc, după o îndelungată muncă clipă norocoasă:
harni ă şi în toate naţională, atunci va fi marea GĂTIŢI CALEA DOMNULUI.
zi de sărbătoare, adevărată zi de înviere a neamu­
In ploaia razelor senine,
lui nostru !
Sub cerul cald al primăveriI,
VIAŢA ROMÂNEASCĂ. Din laşi, vechiul centru S’a zămislit din răsărituri
de cultura, deodată cu soliile primăverii ne sosesc Nădejdea dulce-a învierii.
şi solii de nădejdi într’un nou avînt cultural pe
Se ’nalţă valuri de mirezme
căi drepte şi cuminţi. Paginile bogate ale revistei Spre cerul dătător de viaţă:
lunare „Viaţa Românească" — primul număr In dalbul răsărit de soare,
a apărut la 1 Martie, — ne vestesc zorile unei Se ’mprăştie profunda ceaţă.
vieţi pe-a cărei flamuri stă scris poporanizmul.
Şi ’n aşteptarea dulce, sfintă,
După atîtea dibuielî şi rătăciri, roditoare de ne­
A Craiului nădejdii noastre,
ghină, e vremea, ca în vechiul centru moldove­ Pădurea ’mbracă haina-i verde
nesc să răsară holda de aur a cugetării şi simţirii Şi cîmpul briele-i albastre.
româneşti.
Poiana-i ninsă ’n val de floare
Nădăjduim că cei pocăiţi de socializat şi cos-
Şi ’n dalba ei adăpostire
mopolitizm, reîntorşi pe calea drepţilor, cari sînt
Un flutur dragostea şi-o spune,
grupaţi intim în jurul acestei reviste, vor răntînea
Uimit de-atîta strălucire.
credincioşi noului crez, desăvîrşindu-1 şi propovă-
duindu-1 prin regiunile înstrăinate şi idealiste din Şi-un briă de flori e toată calea,
partea locului. Ne vor dovedi aceasta prin nume- Pe care Craiul o să vină...
rile viitoare, în cari nădăjduim că nu-şî vor mai Iar din albastrul limpezimii
ridica cuvîntu! pentru apărarea nenorocitei c h e s ­ Coboară valuri de lumină.
t i u n i o v r e e ş t î, ci ntaî bine ne vor da infor-
Veni-va El, Izvorul păcii,
maţiuni cît mai bogate despre fraţii noştri basa- S’aline viforul de patimi,
rabenî, despre suferinţele cărora ştim, şi auzim aşa Şi ’n dragostea lui mare, sfintă,
de puţin. Despre această revistă vom vorbi cu alt Să ştearg’a suferinţa lacrimi.
prilej mai pe larg şi din alte puncte de vedere.
Şi să ne-adune ’n umbra dulce
OPRELIŞTE. La expoziţiunea generală română Şi dătătoare de hodină,.
din Bucureşti s’a clădit un Pavilion al Românilor Ce-o varsă ’nlăcrămata-i milă
din Ungaria, care era să fie o oglindă a fiinţei Din marea dragostei senină.
noastre în toate manifestaţiunile vieţii. Asociaţiunea
noastră, avînd experienţa din vara trecută, a făcut Gătiţi dar calea ’n briă de floare,
Cu văl de lacrimi argintate,
toate pregătirile ca să fim reprezentaţi cît mai Să vină ’n umbra vieţii noastre
complet şi cît mai credincios. Despărţămintele au El, Craiul dragostei curate.
lucrat cu sîrguinţă, unele persoane din centru ati Dafin.
colindat în persoană părţile cari s’arătau mai in­
Muntele de pietate. România, în cursul acestui an, va
diferente. Ostenelile pentru adunarea materialului înfiinţa şi această instituţiune binefăcătoare în toate sta­
erau aproape pe sfîrşite, cînd stăpînirea ungară tele civilizate. Numele românesc e traducerea italienes­
ne surprinde, mai zilele trecute, cu o poruncă, în cului monte di pietă. Capitalul românesc al acestui in­
care ni se spune categoric că nu avem voie să stitut e adunat din Ardeal, România şi Bucovina. Acest
participăm la expoziţia românească, decît sub ocro­ fapt c deci primul pas spre o unitate a intereselor