Page 3 - 1906-07
P. 3

REVISTĂ PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ. APARE DE DOUĂORI PE LUNĂ
        O------------ ■:----  •===>) SUB DIRECŢIA (<         ----------- ©
                   Plor: RLEX/WRU CIURfl, OCTflVIflN GOGfl, OCTflVIflN C. TĂSLĂURNU.



                                                           ORICE REPRODUCERE OPRITĂ.





                                 Românii Din istria.

       Departe  de  ţările  comune,  unde  păraiele  şo-   muntele  Cars.  în  zona  dela  sud  avem  azi  abia
      potesc,  unde  frunzele  codrilor  grăiesc  şi  unde   şapte  sate,  cari  stau  sub  4  primari  deosebiţi:
      bucuria  şi  tristeţa  locuitorilor  glăsueşte  în  inîndra   sub  cel  din  Fianona  satele  Senovic  (ital.  (Fra-
      şi  biata  limbă  română,  trăiesc  răsleţe,  în  Istria,   ssinetto,  croat.  Jesenovic)  şi  Villanova  (croat.
      3000  de  suflete  amărîte,  cari  după  sînge  şi  carne   Novoselo  şi  Novavas),  locuitorilor  le  spun  de
      sînt  din  corpul  mare  al  poporului  român.  Aceşti   sa  codru  sau  podgorţi  (slav.)  şi  Novoşoanî;  de
      fraţi,  rupţi  dela  sînul  cald  al  mamei  iubitoare,   sub  cel  din  Albona  satul  Bîrdo,  locuitorilor  le
      au  luat  cîrja  cerşitorului  de  cîteva  sute  de  ani   zic  Brioani;  de  sub  cel  din  Bogliuno  satele  Suş-
      şi  pe  lîngă  ea  şi  lumea  ’n  cap.  Erau  păstorii   neviţa  (ital.  Susgnevizza,  croat.  Susnjevica)  şi
      neamului  românesc  cari,  cu  dorul  în  inimă  să-şi   Letay,  locuitorii  sînt  Suşnievţî  Letaiţi  (forme
      vadă  risipite  lipsurile  căscioarelor  lor  şi  să  mul-   slave);  de  sub  cel  din  Pisino  satele  Grobnic  şi
      comiască  vaietele  copilaşilor  lor,  au  mînat  turma   Grâdinie.  Satul  cei  mai  mare  e  Suşnieviţa,  ea
      de  pe  culme  pe  culme,  şi  aşa  —  spăimîntaţî  şi   formează  centrul  acestor  sate  şi  ea  a  fost  aleasă
      frămîntaţî  de  groaza  şi  urgia  unor  vremi  urîte   de  propaganda  slavă  nimicitoare  de  centrul  ac­
      —  au  ajuns  în  ţara  ce  se  chiamă  Istria.  Ţara   ţiunii  lor.  în  zona  de  nord  avem  azi  un  singur
      aceasta  era  sub  stăpînirea  şi  sub  influenţa  unor   sat  ce  se  chiamă  Jeîănu  în  limba  română  (slav.
      oameni  legaţi  de  noi,  nu  prin  zalele  stăpînirii,   2ejane).  Zona  de  sud  stă  sub  influenţa  imediată
      ci prin alte lanţuri mai puternice.  a  Croaţilor  şi  zona  dela  nord  sub  influenţa  Slo­
       De  păstorii  aceştia  au  ştiut  la  început  poate   venilor.  Bogăţia  culturală  e  însă  în  stăpînirea
      numai  rudele  lor  şi  abia  mai  tîrziu  şi-a  legat   fraţilor  Italieni.  Satele,  cari  stau  sub  podestă
      de  ei  şi  legenda  soartea.  Românii  din  Istria  lo-   italian,  au  un  traiu  mai  liniştit  şi  viaţa  nu  li-e
      cuesc  în  două  zone  deosebite  prin  poziţia  geo­  atît  de  amară  ca  a  celor  de  sub  Slavi.  Stările
      grafică,  prin  deosebirea  etnică  a  vecinilor,  prin   materiale,  ca  în  cea  mai  mare  parte  din  Istria,
      portul  şi  în  urină  prin  unele  deosebiri  locale   sînt  cît  se  poate  de  slabe.  Dealurile  ple­
      din  graiul  lor.  Zonele  aceste  le-am  stabilit  îna­  şuve,  abia  ici  coalea  acoperite  de  nişte  tufari,
      inte  cu  cîţiva  ani  în  limba  lor  şi  le-am  numit   nu  pot  opri  în  braţele  lor  vînturile  turbate  (bora)
      zona  de  sud  de  sub  poala  lui  Montemaggiore,   cari  n’aii  milă  de  gurile  unor  băieţi  flămînzi,
      (în limba croată Ucka) şi zona de nord din  ci în lăcomia lor prădează productele unui pă-
          Notiţă.  Să  împlinesc  tocmai  50  de  ani,  decînd  Ion  Maiorescu  a  vizitat  pentru  primaoară  Românii  din  Istria.
      Din  acest  prilej  am  rugat  pe  dl  dr.  losif  Popovici  să  ne  pună  la  dispoziţie  o  parte  din  numeroasele  fotografii,
      făcute  de  d-sa  la  faţa  locului  —  dintre  cari  două  le-am  publicat  în  nrul  trecut,  o  parte  le  dăm  în  acest  număr
      iar  altele  vor  urma  în  cele  viitoare  şi  să  ne  scrie  un  articol  informativ  asupra  călătoriilor  d-sale  la  Românii
      din  Istria,  despre  cari  încurînd  va  pune  sub  tipar  o  lucrare  mai  întinsă.  —  Credem,  că  informaţiile  d-sale  se  vor
      ceti  cu  folos  şi  cu  mult  interes,  iar  aducerea  aminte  de  aceşti  fraţi  pierduţi  va  trezi,  acolo  unde  încă  nu  e  prea
      tîrziii, tresărirea, învierea conştiinţei naţionale.        Redacţia.
   1   2   3   4   5   6   7   8