Page 6 - 1906-07

146 LUCEAFĂRUL Nrul 7, 1906.
slave. Pălăriuţa rotundă a fost înlocuită de pă­ nova a lui Schonleben (1618—1681). Valvasor
lăria orăşenilor. Portul musteţelor, sub influenţa face nişte observări interesante asupra Tscliitii-
modei popilor catolici, începe a fi părăsit lor pe cari îi derivă dela Schyţi. La 1698 se
şi în Val d’Arsa. în Cars sînt toţi cu musteţe publică la Venezia o carte Historia deliu cittâ
şi nu şi le rad. Limba celor din Val d’Arsa se di Trieste scrisă de IrineodellaCroce(1627—1713)
deosebeşte puţin de limba celor din Cars. De alias Giovanni Maria Manaruta. In cartea aceasta
altfel deosebiri locale sînt chiar în dialectele se pomeneşte de Români, de limba lor şi de lo­
satelor din Val d’Arsa 1 . Cînd se ’ntîlnesc Românii cuinţele lor din suburbiile oraşului Triest. Faptul
aceştia vorbesc în general cu froate (frate, orice acesta arată puterea de expansiune a Români­
a accentuat din dialectul lor se rosteşte ca un lor, pe cari el îi numeşte Rumeri. Nici nu-î mi­
fel de a asemenea lui oa). rare că s’au lăţit atît de mult cunoscînd marea
Românii din Istria au pierdut întocmai ca şi importanţă a Românilor în comerciul din Ragusa.
cei din Meglenia (Balcani) numirea de Român E mai de mirat cum de au pierit aşa de mulţi
şi ei îşi zic Vlah-i (şi nu Vlah-Vlasi). Vecinii din ei şi cum a scăzut numărul lor atit de
lor le-afi pus diferite nume de batjocură ca: mult în raport cu vitalitatea lor din vremile
Cici, Ciciriani, Ciciliani şi Ciribiri. Dintre aceste apuse. De ştirile aceste precum şi de documen­
numiri Cicit s’au generalizat pentru zona de tele referitoare la existenţa şi trecutul lor în
nord, care cuprinde şi mulţi slavi, născuţi din Istria n’am avut nici o cunoştinţă. Românii ace­
Românii desnaţionalizaţi, iar pentru zona de sud ştia au fost pentru prima dată înviaţi din mor-
se foloseşte mai mult Ciribiri. Pentru explicarea mîntul lor de A. Covaz. Prezint chipul băr­
numelor acestora s’au încercat diferite etimo- batului acesta demn de admiraţia şi recuno­
logisărî, dar nu s’au explicat încă în mod sufi­ ştinţa noastră. A. Covaz a fost slav, dar n’a
cient. După toată probabilitatea avem de a face fost dujmanul fraţilor noştri, ci din contră s’a
cu etimologii poporale. în Cicii s’a crezut că interesat de ei totdeauna. A fost la 1846 cînd
ar fi ascuns sau rom. ce-ce sau slav. cicia A. Covaz a publicat articolul său despre aceşti
(unchiu), în Ciribirii sau cire-bire (cine-bine) Români în L’Istria nr. 1—2, jurnalul de sub
sau ţire-bire (ţine-bine). Numirile acestea au red. Druluî Kandler.
diferite vechimi. Cea mai veche se pare Cicii La 1847 Asachi publică ştirea aceasta în că-
pe lîngă Rumerii, nume ce a dispărut din acest lindarul pentru poporul român din Iaşi. Tot
dialect şi pe care voeşte să-l reintroducă un odată aduce şi o poezie cu un păcurar istro­
român din Istria, Andruţ Glavina, care arc me­ român. Zece ani după aceasta, la 1857, Ion Ma-
ritul de a fi încercat să facă şi să publice cea iorescu, vrednicul tată al şi mai vrednicului fiu,
dintîiu carte în dialectul lor: Călindaru lu Ru- Titu, a vizitat pe aceşti Români părăsiţi. Notiţele
meri din Istrie anul trecut. lui sînt foarte interesante şi materialul lui le­
Despre origina Românilor din Istria avem pe xical cuprinde în multe privinţe părţi, cari azi,
lîngă documente de limbă şi documente publice, şi după cincizeci de ani, nu se inaî află în acest
nişte cărţi din suta a 17-a. De rîndul acesta amin­ dialect, a cărui sfîrşit se accelerează pe zi
tesc numai izvoarele mai generale şi mai im­ ce merge. Ion Maiorescu a fost primul Român
portante, fiindcă studiul acesta are scopul nu­ care a trebuit să dea piept cu şovinismul şi
mai să informeze, iar nu să discute toate izvoa­ cu răutatea popilor din satele române din Istria,
rele existente, lucru ce se face în cartea mea el a fost primul care a cuprins în sufletul său
despre Românii din Istria. iubirea unui popor pierdut şi el a fost cel dintîî,
In suta a 17-a a scris I. W. v. Valvasor care a decretat mai nainte acest popor. A. Covaz
(1641—1693) o carte importantă Die Ehre des i-a pus la dispoziţie toată experienţa sa şi i-a
Herzogthums Krain, Niirnberg 1689, a U-a ed. făcut serviciu de frate. Pe vremea cînd a pe­
Rudolfswerth 1877, după Carniolia antiqua et trecut Maiorescu în Istria erau mai multe sate
unde se vorbia româneşte. Atît numărul satelor
1 Lucrurile aceste vor fi arătate în studiile mele despre
cît şi numărul vorbitorilor a scăzut mult. Şi dacă
Dialectele Române din Istria, cart se vor pune sub ti­
par cît mai curînd. desnaţionalizarea va merge tot în această pro­