Page 7 - 1906-07

Nrul 7, 1906. LUCEAFĂRUL 147

porţie, peste 50 de anî vom avea de tot puţini matină, care e foarte plăcută, avem deja studii
Români, aşa că după cîţîva 50 de anî vor dis­ speciale şi aşa ar fi uşor de fixat migraţiunea
părea în marea cutropitoare a Slavilor. Vor fi motivelor acestor cîntece. In Istria cîntă mai
şi aceştia ca şi fraţii lor Români cari grăiesc în mult bărbaţii. Femei n’am prea auzit. Unele din
limba slavă. Tocmai acesta a fost motivul cel ele cîntă cuplete, natural numai melodia, aduse
mai puternic că m’am hotărît să le fixez limba din Fiume sau Triest. Băeţiî cu oile zumzuesc
cu fonograful. După Ion Maiorescu i-au vizitat, melodiile locale, cari par nişte cimpoaie răguşite.
dintre Români, cari au dat ceva semn despre Căsnicia lstro-românilor nu se prea deose­
vizita lor: V. A. Ureche, Burada, Nanu, Ni- beşte de a celorlalţi Români. Diferitele poveşti
coară şi autorul acestui articol; dintre străini: despre lenea lor, despre senzualismul lor nu prea
Ive Gartner, Weigand, Bartoli etc. Pe noi au baze reale. Dar ei totuşi sînt terorizaţi de
ne-a dus dorul ca să ne desăvîrşim studiile asu­ preoţii lor catolici, cari sub pretextul senzualis­
pra dilectelor lor, cari sînt izvoare vii pentru mului nu-i lasă să-şi petreacă şi să joace. Ma­
evoluţia istorică a limbii române. Dialectele din iorescu se plînge că nu i-a putut vedea jucînd.
Istria ne dau valori reale şi studiul lor general Burada a trebuit să se folosiască de un şiretlic,
e un categoric imperativ. Aceste dialecte au să-i seducă la o petrecere generală, ca astfel
multe puncte comune cu celelalte dialecte ro­ să-i poată vedea jucînd. Eu n’am văzut încă
mâne. Existenţa unor note ne surprinde plăcut joc din Istria la Români. Mi-au povestit şi mie
şi ne ajută multe explicări, fără de cari in lipsa că ştiu juca şi că nu-i lasă. Puterea cea mare
acestor dovezi combinaţia filologică n’ar fi putut a popilor se poate susţinea cu ajutorul bigo­
opera atit de real şi de bine. tismului lor. Şi e curios cum cercetează ei bi­
Prezint mai multe fotografii din diferite părţi sericile, măcar că mulţi nu înţeleg ce le spune
di î Val d’Arsa. Din Jeiău voi publica cîteva preotul lor. Nainte cu 30 de anî se spovediau
fotografii cu altă ocazie. Tipurile de pe aceste fo­ româneşte. Şi avem şi azi un canton din satul
tografii în multe privinţe nu se apropie de cele Bîrdo unde bătrînii nu ştiu decît româneşte.
româneşti. în multe locuri sînt de tot apropiate Băeţiî pînă cînd nu pleacă de acasă nu ştiu decît
de Croaţi sau Sloveni. Abia convorbirea cu ei româneşte. Mai uşor învăţa şi ei dialectul vene-
ne destăiuuieşte sufletul lor, care pune în vibra- ţian, ce domneşte sub diferite nuanţe în italiana
ţiunî armonice diferite coarde şi din sufletul din Istria. De vorbirea slavă a Românilor, în­
nostru. Această armonie nu e un simplu act deosebi a babelor şi băieţilor, sînt legate diferite
de simpatie etnică, ci dovedeşte u bază comună anecdote. Morala lor e cam laxă cam ca a
din psihicul român. In Villanova sau chiar în milieului, unde trăiesc. Oameni fără şcoală şi
Senovic, îndeosebi familia Surian, precum şi în bigoţi nu prea pot merge pe picioarele lor! De-
Chersano sînt trei fraţi Barul (Bunul), azi Croaţi cepţiuni puternice le trezesc abia independenţa
cari sînt tipuri de Român. Moda de a-şî ţinea sufletului.
furca în brîu ca şi la noi nu e notă specială Şi aşa văzînd cît e de rău, dacă nu ştii carte,
română, căci am văzut-o şi prin Bosnia la Slavi. şi cît e de bine, dacă ştii, s’au hotărît 47 capi
Cîntecele cari uşurează orice muncă, orice du­ de familie din Suşnieviţa şi jur şi au înaintat o
rere sau înviorează orice bucurie au fost înlo­ petiţie la 13 Sept. 1888 cătră dieta provincială
cuite cu cîntece străine. Melodiile româneşti nu din Istria pentru instituirea unei şcoli cu limba
sînt cunoscute. Românii cîntă ca toţi Istrieniî, de propunere română. Cazul acesta a produs ila­
afară de Italieni, foarte urît. Unul duce melodia ritate în sînul Slavilor, dar şcoala cerută după
cu o forţă nebunatecă, al doilea sau ai doilea îi relaţiunea Dlui Constantini, al cărui chip îl
ţin hangul cu nişte tonuri de cimpoiu. Aceste prezintăm, ca al unui apostol apărător al şcoa-
cîntări produc asupra noastră oboseală adevă­ lei române, a fost votată în şedinţa din 3
rată şi ne displac asurzîndu-ne. D. Burada a Octomvrie 1888. S’a dat o luptă mare între
notat cîteva melodii în cartea d-sale. Ar fi foarte Italieni şi Slavi, al căror reprezentant slav
consult ca un specialist să compare această mu­ Dr. Laginja din Pola s’a folosit de argu­
zică cu muzica Croaţilor. Despre muzica dal- mente ridicole. Şcoala votată n’a putut fi nici