Page 8 - 1906-07

148 LUCEAFĂRUL Nrul 7, 1906.

azî instituită. Mişcarea Slavilor suprimată în alimentează dujmănia şi neînţelegerea dintre
dietă a triumfat la guvern. Cînd a fost să se locuitori au pus la dispoziţia Slavilor cîteva
zidiască şcoala a mers la faţa locului o comi- mii şi au zidit o şcoală care a stat cîţiva ani
siune cu Bezirkshauptmann-ul şi cu jandarmi, închisă. După multe uneltiri a preotului Flegar
şi oamenii de frică au trebuit să mărturisiască a venit o croată din Croaţia şi cu o pompă
că sînt Croaţi afară de Francesco Scrobe, care a teribilă au deschis în April, în săptămîna mare,
fost dat la o parte cu pretensiunea lui. Giunta cînd toate şcolile se închideau de Paşti, şcoala
provincială nu dă însă bani pentru şcoala slavă. slavă în prezenţa unor adepţi croaţi. Erau mai
Şi aşa la 1900 s’a votat din noO la propunerea puţini de zece. Lucrurile aceste s’au petrecut
energicului advocat din Albona, azî secretar la cînd eram eu în Suşnieviţa. Bucuria lor n’a ţinut
giunta în Parenzo, Dr. Ubaldo Scampicchio, în nici o săptămînă, căci şcoala a fost închisă
şedinţa a 10-a şcoala din Suşnieviţa cu limba printr’o telegramă din Viena, fiindcă a fost des­
de propunere română şi cu a doua limbă ger­ chisă fără autorizaţie. Şi din închiderea şcolii aces­
mană, în senzul legii, care cere două limbi. teia mi-au dat şi mie o parte, cu toate că eu
Această votare a fost din nou urmată de o n’am făcut nimic, şi aici e motivul dujmăniei
comisie care a avut sorţii celei dinţii. Cîţiva lui Flegar şi a mişcării contra persoanei mele,
„hirvataşi u (croatofili), sau mai bine nişte săturaţi care a trebuit mai apoi să fie asigurată din
de vinul oficial, au mărturisit că nu le trebue partea guvernului.
şcoală română, ci croată. Să cîştigi gurile slabe Evident că o atare şcoală, care atît din punct
din sat pe lîngă nişte baionete îngrozitoare e de vedere pedagogic cît şi uman n’are nici o
de ajuns nişte măsuri de vin orbitor. Şi guver­ îndreptăţire, nu se poate susţinea fără de trebu­
nul a învins ca şcoala să fie croată. Giunta nu inţa locuitorilor.
le dă bani. Soc. sf. Ciril şi Metod, care sub Băeţii nu înţeleg ce le spune dăscăliţa.
pretextul unor trebuinţe culturale, produce şi Aceasta din urmă nu poate învăţa copiii pînă

& ^

A. Covaz. Constantini,