Page 30 - 1906-11-12

246 LUCEAFĂRUL. Nrul 11—12,1906.

NENRK IBSEN-
— Viaţa şi operele lui. —
în sfîrşit a murit şi el. Bătrînul cu pieptul lat, statura cipii radicale. Neavînd revista nici 100 de abonaţi, e si­
dreaptă, cu faţa severă, cu smocurile de păr alb, date lită să înceteze.
mistic în bătaia vîntuluî, cu ochii necruţători, cari priviau Totuşi, revista şi piesele teatrale i-au făcut nume în
scrutători prin geamurile ochielarilor, cu colţul gurii su- viaţa intelectuală, căci în 1851 e numit dramaturg al
rizînd batjocoritor. teatrului nou-înfiinţat din
Figura lui e reprezenta­ Bergen. Astfel scrie: Noap­
tivă în istoria literaturii tim­ tea Sf. loan, (1853), Doam­
pului din urmă. Ne împli­ na înger din Ocstrot în
nim o datorie consacrînd (1855). Serbat narea în Sot-
acest articol memoriei lui. liang (1856) şi Otaf Li-
Că rîndurile ce urmează lienkraus. Toate dramele
sînt mai mult informative, acestea sînt luate din is­
este evident. Despre Ibsen toria neamului să ii sau din
e greu să spui ceva nou. viaţa naţională şi mai cu
Literatura despre Ibsen e seamă a treia îl face cu­
vastă. Numai noi n’avem noscut in cercuri largi. Din
aproape nimica despre el. Bergen schimbă locul de
Hcurie Ibsen s’a născut dramaturg cu acelaşi post
în a. 1828 (20 Martie) în la teatrul naţional din Cris­
orăşelul Skien din Norve­ tiania, în 1857. In vremea
gia. Tatăl său era un ne­ aceiaseîncinseseo luptă în­
guţător cu trecere. Henric, verşunată pentru limba na­
dupăce firma bancrotează ţională între Danezişi Nor­
în urma afacerilor rele, e vegieni. Pe scena teatrului
silit să trăiască în împre­ din Cristiania se juca nu­
jurări foarte nefavorabile. mai în limba daneză. S’a
Amintirile sale din copilă­ pornit un contra-curcnt
rie sînt dureroase şi întu­ sănătos, s’a fondat o şcoală
necate. Simburele viitoa­ dramatică norvegiană, unde
relor sale opere dramatice Ibsen e chemat ca instruc­
zace de sigur în referinţele tor. E interesant a se şti
acestea din tinereţe. De­ că Ibsen era pe atunci un
oarece lipsiau paralele tre­ conducător al acestui cu­
buincioase, Henric afost silit rent şi că fondează îm­
să-şi aleagă o carieră deja preună cu Bjornson, cela­
la etatea de 16 ani. Încli­ lalt meteor luminos al inte­
nările sale erau multiple. lectualismului nordic, „So­
Voia să se facă artist, dar cietatea norvegiană“ care
mizeria nu-î deschidea ca­ e chiemată să apere arta
riera într’un mod strălucit. Deoarece avea dragoste şi naţională contra influenţei străinismului.
pentru medicină — el viitorul medic al sufletului ome­ în Bergen scrie trei piese teatrale, cari au fost hotărî-
nesc ! — intră calfă la o spiţerie în localitatea Grim- toare pentru întreagă sa carieră literară: o piesă cu su­
stact, un tîrguşor cu 800 locuitori, oameni solizi şi bo­ biectul din Edda, apoi „Comedia iubirii" şi „Pretendenţii
gaţi. In timpul liber începe să scrie poezii şisăsepre- de tron". Prima e o dramă în stil mare, a doua o sa­
gătiască pentru studiul universitar, cu toate că n’a putut tiră a stărilor sociale, a treia descrierea luptelor pentru
trece bacalaureatul la timp. Anii 1848 şi 49 îl entu­ coroana regală între regele Hakon şi un pretendent ilegal.
ziasmează şi pe cl: scrie poezii de îmbărbătare la La reprezentarea pieselor amintite publicul îşi exprimă
adresa Danezilor şi Ungurilor. Prima dramă „Catilina“ ostentativ displăcerea. Ibsen e ţinta unor atacuri înver­
apare în 1852, dar, pe lîngă toată dragostea prietinului şunate — e dispreţuit şi respins dela o pensie, la care
care o tipăreşte pe spesele proprii, n’are nici un succes reflectase. In 1862 bancrotează teatrul norvegian. Ibsen
— ba e silit să o vîndă ca maculatură. In 1850 e în e ameninţat de mizerie crîncenă. in sfîrşit exoperează
Cristiania, ca să se pregătiască de examen. Aici scrie un stipendiu, în 1864, din partea statului şi pleacă la
a doua piesă teatrală: „Groapa Hunilor“ (1854) şi re­ Roma pentru ca să nu se mai reîntoarcă detît abia în
dactează cu cîţîva prietini o revistă săptămînală cu prin­ 1891, dupăce devenise deja o celebritate europeană.