Page 37 - 1906-11-12

Nrul 11-12, 1906. LUCEAFĂRUL 253
dar care-şî lasă, de dragul acestei reviste, în pă­ micile ajutoare, ce se dau încă — pentrucă nu se
răsire unele lucruri mari de specialitate, de istorie pot tăia deodată — meseriaşilor, părăsind şi obi­
şi slavistică, vrînd-nevrînd va socoti odată că este ceiul de-a ajuta în sens filantropic şi concentrînd
timpul să se dedice cu tot sufletul numai acestora; toate mijloacele numai în vederea creării de băr­
şi-atunci d. Mihail Dragomirescu poate să vie ... baţi, care să reprezinte cele mai mîntuitoare cu­
Aceasta ar strica însă o bună socoteală. Acum rente moderne în ştiinţă şi ’n viaţa practică, so­
gruparea dela Sămănătorul dă un ajutor de co­ cietatea Transilvania va lucra pentru un import de
laborare Convorbilor. Simpatii de direcţie şi per­ idei şi ideale, care sînt mult mai de nevoie, decît
sonale l-au făcut cu putinţă. Dar atunci? Atunci d. e. încă unul sau doi meseriaşi într’un oraş, unde
— cînd, nu se ştie — va fi poate cum prezice dl el s’ar face şi fără acest ajutor, deoarece viaţa duce,
Iorga în articolul său despre jubileul Convorbirilor: ori de cîte ori ar voi sau ar fi de folos, pe drumul
„Astăzi „Convorbirile" nu trăiesc numai fiindcă au trăit,' luminclor moderne.
ci fiindcă înfăţişează o formă neapărată a culturii noastre. Pentru lucrările viitoare ale societăţii nu este fără
Dacă nu se vor îngădui articole, ca acela din nrul ju- însemnătate încercarea ce tocmai se face, ca nu­
bilar al dlui Dragomirescu, menit să tulbure viaţa de
înţelegere în redacţia însăşi, ele vor apuca şi cinzeci de mărul membrilor să fie sporit. Pentru a pune pu­
ani şi încă multe jubileie şi vor primi şi atunci urări, blicul în cel mai autentic chip în cunoştinţă cu în-
nu exagerate, dar cu totul, dar călduros sincere, ca acele tîul mijloc întrebuinţat în vederea acestui scop,
ce i se aduc în aceste rînduri". cred că faceţi bine să publicaţi următoarea scri­
Fiind-că aceste sînt rîndurile cele mai supără­ soare adresată foştilor stipendişti ai societăţii. Ea
toare în tot ce s’a scris acum despre Convorbiri, concretisează o idee a noului casier al societăţii,
am crezut că-i bine să le explic. care este inginerul N. Galea:
In adevăr, certarea din partea — vrăşmaşilor Ju­ „In numele şi din însărcinarea societăţii „Tran­
nime! nu poate supăra. Puţini vrăşmaşi, puţină cer­ silvania" ne luăm libertate a ne îndrepta către
tare şi — încă ceva: d-voastră cu o rugare, pe care sîntem siguri că o
Nu orice clopoţel veţi aprecia ca îndreptăţită şi mai ales folositoare
Va creşte glas de clopot. naţiunii şi prin urmare din două motive vrednică
* * să fie ascultată şi de d-voastră.
*
Fapta a doua. „Adunările generale ale „Transilvaniei" au dis­
Societatea Transilvania a dat un mic concert cutat mai des faptul, că tinerii ce au fost odată
împreunat cu o conferinţă a d-luî N. Iorga şi reci- ajutaţi de ea nu se văd în lista membrilor ei, deşi
ajunşi bărbaţi cu rost in viaţa publică, ar putea să
taţiunî de artistul Toneanu. Flautistul Milea (din
figureze cu destulă uşurinţă între acei oameni care
Poplaca) a cîntat, mi se pare întîia oară în Bucu­
reşti. Cei dintîi nu se mai laudă; cel din urmă ră­ să contribue cu cîte ceva la întărirea societăţii şi
sare acum şi, după părerea tuturor specialiştilor, sporirea activităţeî ei.
are un răsărit admirabil. „Trebue să mărturisim că această lipsă de in­
Producţiunea aceasta a fost o încercare. Deşi s’a teres este o durere pentru acei bătrinî, care sînt şi
înjghebat cu dispreţul ori cărei reclame, totuşi a astăzi stîlpiî ei şi o cauză de pesimism pentru ti­
fost de faţă un public număros şi ales. Cele ce vor nerii, care au intrat mai de curînd în societate,
urma vor aduna de bună seamă şi mai multă lume, pentru a putea la timp să ia moştenirea meritoşi-
deoarece există în adevăr o lume, care prinde bu­ lor bătrîni: Tuturora li se pare că se află în faţa
curos prilejul de-a asculta ceva nou despre Ardeal, unui simptom de lipsă de solidaritate.
din Ardeal. „Nimic n’ar fi mai potrivit să dea dovadă,
Societatea se gîndeşte însă şi la alte mijloace că această părere nu are temei, decît intrarea ca
menite să sporiască lucrările sale. Direcţiunea ce-o membri ajutători în societate a tuturor, pe care
vor lua este, mi-se pare, următoarea: Membrii so­ acest apel îl priveşte. E o chemare sub un steag
cietăţii şi mai ales membrii comitetului sînt convinşi, naţional, o chemare spre o lucrare menită să susţie
că Ardealul nu are încă destule legături ideale legăturile între Românii din Regat şi cei din ţările
nici cu străinătatea, nici cu România chiar. De aceea vecine, prin urmărirea scopurilor culturale comune,
a da stipendii numai pentru străinătate, pentru a o chemare care onorează şi pe cei ce cheamă şi
susţine studenţi numai în apropierea celor mai pe cei chemaţi.
mari centre de cultură liberă, modernă şi departe „Gîndul nostru este mărturisit cu claritate.
de atmosfera ungurită a instituţiilor din Ardeal şi „Gîndul Dumneavoastră în chestia, la care voim
Ungaria, este o ideie ce se va impune. Părăsind să vă interesăm, îl vom afla — aşa sperăm — din