Page 39 - 1906-11-12

Nrul 11 — 12, l'JUb. LUCEAFĂRUL 255
C R O N I C Ă .
Numărul viitor va apărea pe la sfîr- ciusii Stur; Festuca Porcii; Hieraciuin Porcii; Thymus
şitul lui Iulie, în mărime de peste 100 Porcii). Colecţia lui întie de plante a ars în 1848. Co­
lecţia de plante, rămasă după el, e bogată in plante nu
pagini. Va cuprinde istoria neamului ro­ numai indigene, ci din toate ţările Europei. Lucrarea
mânesc dela izvodirea lui pînă în zilele sa: „Enumeratio plantarum phanerogamicarum distric-
noastre. Pe lingă aceste va avea articole tus, puondam Nassodiensis“ a fost premiată (1880) de
informative asupra domniei Regelui Carol „Asociaţiunea" din Sibiiu. A niai publicat „Diagnosele
I. şi activităţii Reginei Carmen Sylva, plantelor fanerogame şi crvptogame vasculare" (Ed. „Ac.
nuvele şi cronici. Coperta va fi lucrată cu Rom." 1893). A mai colaborat la deosebite reviste de
specialitate.
motive de ţesături ţărăneşti, în mai multe Înmormîntarea nonagenarului botanist a avut loc la
colori, iar în corpul revistei vor fi nume­ 1 Iunie în Rodna-vechie, in prezenţa unui public nu­
roase ilustraţiuni privitoare la Domnia meros.
Regelui Carol I. Pentru ţărani de Nicu Stejărel, e o broşură de 149
pagini, pe care o recomandăm călduros preoţilor şi în­
Coperta acestui număr e lucrată de dl P. văţătorilor dela sate spre a o răspîndi printre ţărani, cari,
Poenariu, pictor în Viena. citind-o, vor avea şi folos şi plăcere.
Ca orice carte, îşi are şi aceasta părţile slabe. Aşa de
f Florian cavaler de Porcius. La 30 Mal n. s’a
stins, în Rodna-vechie, în vîrsta de 90 ani, Florian ca­ pildă, în anecdota „Păcală la drum", e bătător la ochi
valer de Porcius, botanistul român cunoscut departe faptul că birtaşul poate lua pe un jidov perciunat cu
peste hotarăle ţării. FI. Porcius s’a născut în Rodna- nas cocoşat drept frate al lui Pacală, românul neaoş,
vechie, la 16 28 •cînd e atîta deosebire, şi trupească şi sufletească, între
August 1816 din aceste două rase. Apoi în ce priveşte limba, autorui nu
părinţi grăniceri. se ţine cu sfinţenie de ceace făgâdueşte în prefaţă, nu
Studiile şi Ie-a întrebuinţează numai graiul poporului. Ce ştie ţăranul
început în şcoala de negligiare, convorbiri, confusiune? Ţăranul zice a
urma iar nu a continua; zice povestind, nu conversînd;
normală din Nă-
săud, le-a urmat neîncetat iar nu conţinu; clevetind, nu criticînd. Ţăranul
se încredinţează, nu se convinge; nu dispare ci piere
apoi în liceele
sau se face nevăzut; lui nu-i succede, el isbuteşte; nu
din Blaj şi Cluj.
se ocupă ci se îndeletniceşte; nu-şi face conta ci so­
Murind moşul
coteala; nu ştie de abis ci de prăpastie, nu de momente
său, parohul din
Rodna Gerasim ci de clipe; nu de ocazie ci de prilej ş. a. m. d. Afară
de acestea şi încă cîteva greşeli mărunte, cari uşor se
Porcius, care-1
susţinuse, e silit pot îndrepta la o a doua ediţie, cartea e bună, cuprin-
să-şî întrerupă zînd poveşti pline de morală şi învăţături.
studiile, trece la Expoziţia din Bucureşti. Am reuşit să scăpăm de
preparandia din sub ocrotirea tricolorului roşu-alb-verde. Ne-ar fi fost
Năsăud şi în 1839 şi ruşine să ne prezintăm fraţilor din Regat sub cope-
e numit învăţător rişul celei mai urîte clădiri din expoziţie, care e pavi­
la şcoala româ­ lionul unguresc. Ne pare rău că ţara noastră s’a făcut
nească din Rod­ de rîs cu baraca ei de scînduri, mîzgălită cu tulipani,
f Florian cavaler de Porcius.
na. In 1844 5 as­ care place numai presei ungare. Aceasta, după ovreiescul
cultă, în Viena cursul superior de pedagogie şi,în calitate ei obiceiu, spune cetitorilor naivi, că pavilionul unguresc
de student extraordinar, cursurile de botanică, fizică şi e o podoabă a expoziţiei şi că toate frumseţile expo­
economie la universitatea din Viena. Din 1847 pînă în ziţiei româneşti sînt a se atribui concetăţenilor noştri
toamna anului 1849 e învăţător la şcoala germană din de bun gust.
Zagra, apoi la şcoala normală din Năsăud, iar la 9 Fără concursul şi participarea lor, de sigur, că întreagă
Noemvrie 1849 trece în serviciul administrativ. La 1861 expoziţia n’avea nici o valoare. Publicul românesc, du-
e ales jude cercual (subprefect!, la 1862 asesor la sedria cîndu-selaBucureşti, va puteacontrola informaţiile presei
orfanală din Năsăud, iar la 1867 vicecomite al distric­ ungare, pe care o citeşte şi o plăteşte cu atîta dragoste.
tului Năsăud. La 1871 e decorat cu ordinul „Coroana — Noi, Românii din Ungaria, avem un pavilion al nostru,
de fier“ cl. III, în gradul de cavaler. La 1882 e ales o căsuţă modestă, cu poartă românească, unde am adunat
membru al Academiei române. Porcius s’a ocupat cu tot ce ne-a îngăduit hărnicia şi împrejurările. Atai bo­
multă competenţă şi rîvnă cu botanica, descoperind specii gaţi şi mai desăvîrşiţî sîntem în ţesături, cusături şi
şi varietăţi nuoi de plante (Draba carinthiaca var. Por- porturi, secţie, care e aranjată de d-na Maria Cosma