Page 41 - 1906-11-12
P. 41
Nrul 11-12, 1906. LUCEAFĂRUL 257
tru înfiinţarea unei reuniuni. Apoi în înţelegere cu dl înapoiate în cîteva rîndurî, sub cuvînt că nu sînt scrise
G. Pop de Băseştî, cu fiica sa, d-na Elena Hossu- în limba maghiară. Cum însă legea le dedea dreptul să
Longin, prezidenta reuniunii femeilor din Hunedoara, şi se folosiască de limba maternă, membrii comitetului
cu dl Andreifl Cosma convocară la Băseştî (21 Februarie n’au cedat şi în cele din urmă, la 27 Oct. 1889, după
1880) toate doamnele române din Sălagiu şi discutară primirea aprobării ministeriale, şcoala de fete fu înfiin
fondarea reuniunii. La 20 Ianuarie 1881 s’au alcătuit ţată. Director al şcoaleî a fost ales dl A. Cosma. Mul
statutele, înaintîndu-se ministerului, a cărui aprobare fu ţumită d-sale şi altor bărbaţi de frunte, precum şi fa-
incurînd obţinută. Cea dintîi adunare generală avu loc mililor din părţile Sălagiului, în 1891, s’a cumpărat casa
în Noembre 1881. D-na Hossu (atunci d-şoara Pop) pentru şcoală. In anul 1898, tot la propunerea dlui A.
deschise şedinţa cu o frumoasă vorbire, arătînd scopul Cosma, s’a înfiinţat şi un muzeă de industrie casnică al
măreţ şi ideal ce avea să urmăriască această reuniune. reuniunii. După 11 ani de muncă roditoare dl Cosma renunţă
A da viitoarelor mame române o educaţie solidă şi curat la postul de director, propuuînd în locul d-sale pe dl
românească, a le învăţa să-şi iubiască şi să-şi păstreze Gavr. Trif, care a şi fost ales la adunarea din 1900. —
cu sfinţenie limba strămoşească, a cultiva industria de Pe lîngă grija necontenită, ce membrele reuniunii aveau
casă, admirată azi pretutindeni, — iată ce luafi asupra de progresul şcoaleî şi de creşterea bună a elevelor, se
lor femeile române sălăgiene. Cine cunoaşte împrejură mai îndeletniciau, an de an, cu confecţionarea de haine,
rile între |—,_____________________________________ __________________________________ r—| rufe etc.,
cari trăim pe cari, la
va înţelege sărbătorile
că făgădu Crăciunu
inţele nu lui, le îm-
erafl uşor părţiaiî co
de răscum piilor să
părat. In raci, adu-
această şe nîndu-i în
dinţă se jurul unui
alcătui şi pom de
comitetul, Crăciun.—
alegînduse lntr’o bro
de presi- şură intitu
denlăd-na lată: „25
Clara Ma- ani din vi
niu, care aţa R.F. R.
după 16 a. Sălăgene“
de muncă dedlA.Vi-
harnică, se caş se cu
retrase, iar vad. Clara Maniu n. Coroian Maria A. Cosma n. Dragoş. prind Iote
în locul d- amănun-
sale fu a- tele privi
leasă doamna M a r i a C o s m a (fosta vice-presi- toare la viaţa laborioasă în muncă de un sfert de veac
dentă), care şi astăzi conduce reuniunea cu dragoste a acestei reuniuni. Broşura e scrisă cu exactitate in ce
şi energie. — De aici încolo în fiecare an s’afl ţinut adu priveşte faptele, dar lasă mult, foarte mult de dorit ca
nări generale în diferite locuri, adeseori în sate româ stil şi mai ales ca limbă. Din parte-ne urăm reuniunii
neşti spre a se apropia de pătura ţărănească. La aceste vrednicelor femei spor şi bună înţelegere la munca ob
adunări se făceau petreceri şi se dădeafi concerte, adu- ştească din viitor şi ca semn al sincerii noastre apro
nîndu-se încetul cu încetul şi cu mare răbdare bani bări, trimitem pe seama bibliotecii reuniunii următoarele
pentru fondul reuniunii. In anul 1884 (Aug.) adunarea volume apărute în editura noastră:
reuniunii a avut loc în Şimleu. In vremea acea, fiind
1. Dela Ţară............................. de I. Agîrbiceanu.
toate privirile şi toată dragostea îndreptate spre poetul
2. Icoane................................... „ Alex. Ciura.
dela Mirceştî, se hotărîră şi doamnele din Sălagiu să
3. Poezii...................................
trimită bardului, pe lingă urări de bine, şi un covor
4. Traiul nostru........................ „ I. Ciocîrlan.
lucrat cu măiestrie. Alexandri răspunse printr’o frumoasă
scrisoare şi trimise Reuniunii operile sale complete. — 5. Ramuri................................. „ Zaharie Bârsan
în adunarea din 1886 s’a vorbit pentru prima dată de 6. Biblioteca copiilor . . . „ A. O. Maior.
înfiinţarea unei şcoale de fete. Pe lîngâ greutăţile ma 7. Mara..................................... „ I. Slavici.
teriale, comitetul mai avea să lupte şi împotriva piede- 8. Versuri................................. „ E. Farago (Fatma).
cilor, ce se încerca a le pune inspectorul regesc. Peti- 9. Poeziile lui Coşbuc, trad.
ţiunile şi actele înaintate ministerului, prin cari se cerea în ungureşte . • . . „ Revai Kâroly.
autorizaţia legală pentru a se deschide şcoala, au fost
