Page 42 - 1906-11-12

258 LUCEAFĂRUL Nru I 11-12, 1906.
Chestiunea teatrală. E încă una dintre chestiunile ne­ cum nu-i adevărat nici aceia că scriitorul acestor rîn-
buloase la noi, asupra căreia şi astăzi silit tot atîtea duri loveşte cînd în conducătorii Asociaţiei cînd în cei ai
păreri cîte capete. în fiecare an, în preajma adunării Societăţii teatrale. E neadevărat şi josnic, tot ce spune des­
generale a Societăţii pentru crearea unui fond de tea­ pre 7.. Rârsan, cînd îl numeşte vînătorde aur, om vaccilant
tru român, învie ca pasărea Phoenix, în celea mai fe­ şi om al duplicităţii. Răspunsul cuvenit la toate aceste ne­
lurite şi curioase haine de idei. Cel mai nou luminător cuviinţe, îl va da publicul, care ne cunoaşte pe toţi. In ce
al acestei chestiuni e un bursier al Societăţii numite, priveşte observaţiunile ce le-am făcut în această revistă,
care, după un an de studiu la conservatorul din Bucu­ fie Asociaţiuniî fie Socieţăţii teatrale, credem a nu fi
reşti, ne vorbeşte de pe cea mai înaltă tribună a con- greşit, credem a fi fost în drept a le face şi e de pri­
ştiinţiî de sine. In numărul 21. a. c. al revistei „Familia", sos să mai spunem că ele afl fost pornite din ghidul
dupăce ne spune că la Bucureşti şi-a dat silinţa să şi dorinţa curată de a da informaţii adevărate cititori­
fixeze „muzicalitatea şi eufonia" limbei româneşti, in urma lor şi de a contribui şi negativ la înaintarea noastră
cărui aprofundat studiu a rămas captivat de sonoritatea culturală.
şi frumseţa ei nespusă, se liotăreşte să o „aplice" şi Higiena şi economia populară povestită de Moş-
la reprezentaţiile din Ardeal, ca auditorul, fără voia
lui, să exclame: „ia ascultă ce frumos vorbesc dile­ Savu, — de C. Oprescu Argeş. Moş Savu într’o formă
uşoară, într’un grai pe ’nţelesul tuturor, dă ţăranilor
tanţii ăştia!“ E multă bunâcredinţă în această naivitate! sfaturi de tot felul. în povestiri împănate cu glume ii
Dar înainte de a cuceri publicul prin graiu viii cu frum-
seţa limbii româneşti, dl bursier trebuia să dovediască învaţă să-şi vadă de sănătate, ţinînd înainte de toate la
curăţenia trupului lor, la curăţenia din jurul casei, cum
cetitorilor „Familiei", în scris corectitatea şi frumsefea să îngrijască vitele ş. a. m. Propune ca in toate comu­
ei. Ajungînd la soluţiile practice ale chestiunii teatrale, nele să se însoţiască sătenii la un negoţ cinstit etc. şi
d-sa profesează cele mai egoiste şi retrograde idei. Nu sfirşeşte, dînd sfaturi de medicină populară. Recoman­
admite ca Societatea să mai dee burse, fiindcă „Bani ne dăm cartea atenţiunii proprietarilor, preoţilor şi învă­
trebue!“ Nu voim să ne ocupăm, în limitele unei cro­
nici, despre modalităţile cari pot să facă posibilă so­ ţătorilor noştri. Se poate comanda la „Librăria Naţio­
nală" Bucureşti, preţul 1 leu.
cietăţii realizarea străduinţelor ei, accentuăm insă că
prin adunarea de parale şi prin conferinţe nu va putea Despre „Morala în Artă", in legătură cu articolul dlui
face mai mult decît pînă acum. Ne dăm cu toţii seama Rîmniceanu şi profesiunile de credinţă ale unor reviste
de greutăţile, independente de puterea şi vrerea
din regat, vom vorbi cu altă ocazie.
noastră, cari împedecă fiinţa unui teatru românesc
în ţară şi e trist, cînd după atîţia ani de experienţă Din broşura dini Vasile Diamandi, Rensei-
şi de chibzuială, veneratul preşedinte al societăţii gnements Statistiques sur la Population roumaine
mai admite soluţii şi sfaturi juvenile, cari mai mult de la peninsule des Balkans (No 1 din Bibliotheque
ncurcă, decît limpezesc chestiunea. Interesul faţă de Cazacovtchi, Paris, 1906) reţinem următoarele date
teatru şi de arta dramatică nu-1 poţi deştepta prepa- statistice asupra românilor din acele părţi:
rind lumea cu „noţiunile elementare ale artei drama- Vilaietul Monastir........................ 196.370
tice“, ci jucînd teatru. Nu te poţi hrăni citind cărţi de bu­ „ Salonic........................... 146.370
cate. Nu se poate cere publicului să mai jertfiască argint „ Cosovo............................. 19.800
pe altarul Thaliei, fără să primiască ceva în schimb. Mai „ lanina.............................. 129.010
Scutari.............................. 59.420
„
ales astăzi, cînd, tot din milostivenia lui, Societatea dis­ „ Adrianopol şi Constantinopol . 20.000
pune de-un respectabil fond, care, întrebuinţat cu înţe­ împrăştiaţi în toate vilaietele . . . . 150.000
lepciune pentru teatru, s’ar putea spori, dîndu-se şi Astfel in Turcia europeană: 720.970
publicului reprezentaţii. Dacă actualii bursieri ar prezintă In Thesalia şi în Grecia.................................. 200.000
toate garanţiile că vor putea întrupa idea teatrului, fiind In Serbia....................................................... 150.000
ambii buni actori şi buni regisori, evident că nevoia In Bulgaria................................................... 110.000
unor noi burse deocamdată nu s’ar simţi. Poate ar trebui Total general: . . 1180.970
să se mai crească o fată. Dar credinţa noastră e că So­ In broşură găsim şi numărătoarele anterioare şi
cietatea mai are să facă încă multe experienţe, pînă cînd un bogat tablou al localităţilor locuite de Români
îşi va găsi oamenii. în Turcia europeană şi Grecia. , T. Codru.
De sfîrşitul scrisorii d-lui bursier, cuprinzînd note pur —GED—
personale in care işî prezintă „oglinda sufletului", n’ar trebui
să ne mai ocupăm, fiindcă singur ne spune „că in toiul BIBLIOGRAFIE.
scrisului am luat-o razna, fără să ţin seama că pacienţa N. Iorga, Scrisori şi Inscripţii Ardelene şi Mara-
dvoastră a preşedintelui— are unsfîrşit". II iertăm
mureşene. Voi. 1. Bucureşti 1906.
şi noi împreună cu cititorii Familiei „slăbiciunea" şi-l
Al. Lăpădatu, Episcopia Strehaiî şi tradiţia
rugăm ca pe viitor să nu afirme neadevăruri. scaunului bănesc de acolo. Bucueştî 1906.
Nu e adevărat că „Luceafărul" cu orice ocazie acuză Br. Eotvos Jozsef, Chestiunea de naţionalitate,
comitetul societăţii p. crearea unui fond de teatru, pre­ traducere de Sever Bocu. Arad 1906.