Page 13 - 1906-13-16

Nr. 13-16, 1906. LUCEAFĂRUL 273

lingă stabilirea de puternice şi numeroase căi această epocă de înflorire, a Flaviilor, dincolo
de comunicaţie pe apă şi pe uscat şi aşezarea de Dunăre, în ţară Dacă, se înfiinţează centrul
de posturi militare pentru paza barbarilor abia roman Diobeiae şi că marele rege dac, Decebal,
supuşi şi a graniţelor, — ca o urmare firească, începe reorganizarea ţării sale cu ajutorul aven­
şi o extraordinară activitate economică în aceste turierilor romani şi după model roman, — ri-
regiuni. dicînd cetăţii de piatră, disciplinîndu-şi şi in-
în locul Grecilor de mai înainte vreme, cînd struindu-şi soldaţii şi îmbunâtăţîndu-şî armătura
Romanii puseră stăpînire pe ţările dela Dunăre, şi în genere toate mijloacele de luptă.
negustorii cuceritorilor înaintară şi ei treptat- *
treptat sub scutul legionarilor. — Ei alungară Re această vreme Dacii ajunseseră la un grad
cu totul, mai ales din părţile apusene — iliro- destul de înaintat de civilizaţie. Pe lîngă cre­
;
panonice — pe Greci, cari totdeauna fuseseră aici şterea vitelor şi agricultură, ei exploatau şi minele
mai slabi. Încurînd dealungul Saveî se întemeie de aur din munţii Apuseni, şi aveau o industrie
o şosea dublă, iar rîul care e navigabil piuă casnică desvoltată, ştiind să ţese pînză de in
aproape de izvor alcătui o fericită prelungire şi de cînepă. Ştiau de asemenea să lucreze
a drumului roman de apă al Dunării. Sub Flavii metalele, în special aurul. Cultivau via şi albi­
înflorirea economică a provinciilor dunărene şi nele. Locuiau în case de lemn şi în afară de
repedea propăşire a civilizaţiei romane aduce satele «e-apărate ei aveau şi cetăţi bine întărite
după ea o reorganizare a acestor ţinuturi prin pe înălţimi. Oraşe în felul roman nu existau în
mutarea lagărelor legionare — încă nemutate Dacia. Drumurile lor erau foarte grele de um­
— la Dunăre, prin îmulţirea trupelor de ocu­ blat, fiind mai mult drumuri de păstori decît
paţie şi prin împărţirea provinciilor mari în.al­ căi aşezate ca în imperiul roman. Ca şi fraţitî
tele mai mici spre o mai bună administrare. lor traci de dincolo de Dunăre, Dacii credeau în
Astfel nenumărate aşezări civile romane se în­ nemurirea sufletului şi preoţii erau în mare
fiinţează de-alungul căilor de comunicaţie ; cele cinste la ei, ba chiar aveau multă înrîurire şi
vechi se desvoltă sub ocrotirea împăraţilor, cari asupra afacerilor statului, stind de ajutor re­
le acordă drepturi cetăţeneşti şi oraşele dela gilor prin sfaturile lor. Poporul era împărţit
mare, precum Salonae, capătă prin înflorirea co­ în două clase sociale: nobilii şi ţăranii. Cei
merţului o însemnătate hotărîtoare în întreaga dinţii — printre care erau cuprinşi şi şefii de
lume romană.. clanuri şi preoţii —, aveau dreptul să poarte
Doritori de cît mai mare ciştig, negustorii şi un fel de căciulă ţuguiată, pe cînd poporul de
aventurierii romani nu mai pregetă de a trece rînd umbla cu capul gol. încolo, ei se îmbrăcau
chiar pe pămintul barbar, dincolo de graniţă şi, întocmai ca ţăranii noştri de azi şi purtau plete
dacă e ciiip de făcut bune afaceri, de a se aşeza şi barbă.
chiar acolo.
Astfel se întîmplă în cea mai bogată şi mai Cită vreme la Roma fu împărat nedestoinicul
civilizată dintre toate ţările „barbare" de dincolo Domiţian, lui Decebal îi merse bine cu expe­
de graniţele romane ale Rinului şi Dunării, în diţiile sale de pradă ori de cucerire. Doi ge­
regatul Dacilor. încă de pe vremea cînd pe înal­ nerali romani fură bătuţi şi ucişi in luptă unul
tul platou ardelean era mai puternic tribul Aga- după altul. Si cu toate că al treilea, lulianus,
tirşilor, Grecii povestiau minuni despre bogăţia reuşi să înfrîngă pe Decebal, Domiţian strîm-
în aur a Ţării. Dar Dacii lui Boirebista şi cei torat de barbarii Germani, „acordă" regelui dac
— din această vreme a Flaviilor —, ai lui De- o pace, după care acesta avea a primi dela Ro­
cebal, erau şi un popor de agricultori. Şi pă- mani pe lîngă un fel de tribut anual, cu care
mîntul roditor al Daciei cu holdele sale şi ne­ se răscumpăraţi năvălirile sale în imperiu, încă
număratele turme care alcătuiau şi aici princi­ şi măeştri romani pentru reorganizarea şi întă­
pala bogăţie a ţării, — vor fi atras chiar şi fără rirea ţării.
aurul munţilor şi rîurilor ei, pe Romanii doritori Cît de bine s’a folosit Decebal de aceste da­
de averi cît mai din uşor cîştigate. — Destul că în ruri ale potrivnicilor săi, s’a văzut atunci, cînd