Page 13 - 1906-13-16
P. 13

Nr. 13-16, 1906.            LUCEAFĂRUL                         273

         lingă  stabilirea  de  puternice  şi  numeroase  căi   această  epocă  de  înflorire,  a  Flaviilor,  dincolo
         de  comunicaţie  pe  apă  şi  pe  uscat  şi  aşezarea   de  Dunăre,  în  ţară  Dacă,  se  înfiinţează  centrul
         de  posturi  militare  pentru  paza  barbarilor  abia  roman  Diobeiae  şi  că  marele  rege  dac,  Decebal,
         supuşi  şi  a  graniţelor,  —  ca  o  urmare  firească,   începe  reorganizarea  ţării  sale  cu  ajutorul  aven­
         şi  o  extraordinară  activitate  economică  în  aceste   turierilor  romani  şi  după  model  roman,  —  ri-
         regiuni.                          dicînd  cetăţii  de  piatră,  disciplinîndu-şi  şi  in-
          în  locul  Grecilor  de  mai  înainte  vreme,  cînd   struindu-şi  soldaţii  şi  îmbunâtăţîndu-şî  armătura
         Romanii  puseră  stăpînire  pe  ţările  dela  Dunăre,   şi în genere toate mijloacele de luptă.
         negustorii  cuceritorilor  înaintară  şi  ei  treptat-   *
         treptat  sub  scutul  legionarilor.  —  Ei  alungară   Re  această  vreme  Dacii  ajunseseră  la  un  grad
         cu  totul,  mai  ales  din  părţile  apusene  —  iliro-   destul  de  înaintat  de  civilizaţie.  Pe  lîngă  cre­
                                         ;
         panonice — pe Greci, cari totdeauna fuseseră aici   şterea vitelor şi agricultură, ei exploatau şi minele
         mai  slabi.  Încurînd  dealungul  Saveî  se  întemeie   de  aur  din  munţii  Apuseni,  şi  aveau  o  industrie
         o  şosea  dublă,  iar  rîul  care  e  navigabil  piuă   casnică  desvoltată,  ştiind  să  ţese  pînză  de  in
         aproape  de  izvor  alcătui  o  fericită  prelungire   şi  de  cînepă.  Ştiau  de  asemenea  să  lucreze
         a  drumului  roman  de  apă  al  Dunării.  Sub  Flavii   metalele,  în  special  aurul.  Cultivau  via  şi  albi­
         înflorirea  economică  a  provinciilor  dunărene  şi   nele.  Locuiau  în  case  de  lemn  şi  în  afară  de
         repedea  propăşire  a  civilizaţiei  romane  aduce   satele  «e-apărate  ei  aveau  şi  cetăţi  bine  întărite
         după  ea  o  reorganizare  a  acestor  ţinuturi  prin   pe  înălţimi.  Oraşe  în  felul  roman  nu  existau  în
         mutarea lagărelor legionare — încă nemutate  Dacia.  Drumurile  lor  erau  foarte  grele  de  um­
         —  la  Dunăre,  prin  îmulţirea  trupelor  de  ocu­  blat,  fiind  mai  mult  drumuri  de  păstori  decît
         paţie  şi  prin  împărţirea  provinciilor  mari  în.al­  căi  aşezate  ca  în  imperiul  roman.  Ca  şi  fraţitî
         tele  mai  mici  spre  o  mai  bună  administrare.   lor  traci de dincolo  de  Dunăre,  Dacii credeau  în
         Astfel  nenumărate  aşezări  civile  romane  se  în­  nemurirea  sufletului  şi  preoţii  erau  în  mare
         fiinţează  de-alungul  căilor  de  comunicaţie  ;  cele   cinste  la  ei,  ba  chiar  aveau  multă  înrîurire  şi
         vechi  se  desvoltă  sub  ocrotirea  împăraţilor,  cari   asupra  afacerilor  statului,  stind  de  ajutor  re­
         le  acordă  drepturi  cetăţeneşti  şi  oraşele  dela   gilor  prin  sfaturile  lor.  Poporul  era  împărţit
         mare, precum Salonae, capătă prin înflorirea co­  în  două  clase  sociale:  nobilii  şi  ţăranii.  Cei
         merţului  o  însemnătate  hotărîtoare  în  întreaga   dinţii  —  printre  care  erau  cuprinşi  şi  şefii  de
         lume romană..                     clanuri  şi  preoţii  —,  aveau  dreptul  să  poarte
          Doritori  de  cît  mai  mare  ciştig,  negustorii  şi   un  fel  de  căciulă  ţuguiată,  pe  cînd  poporul  de
         aventurierii  romani  nu  mai  pregetă  de  a  trece   rînd  umbla  cu  capul  gol.  încolo,  ei  se  îmbrăcau
         chiar  pe  pămintul  barbar,  dincolo  de  graniţă  şi,  întocmai  ca  ţăranii  noştri  de  azi  şi  purtau  plete
         dacă  e  ciiip  de  făcut  bune  afaceri, de a se  aşeza  şi barbă.
         chiar acolo.
          Astfel  se  întîmplă  în  cea  mai  bogată  şi  mai   Cită  vreme  la  Roma  fu  împărat  nedestoinicul
         civilizată  dintre  toate ţările  „barbare"  de  dincolo   Domiţian,  lui  Decebal  îi  merse  bine  cu  expe­
         de  graniţele  romane  ale  Rinului  şi  Dunării,  în   diţiile  sale  de  pradă  ori  de  cucerire.  Doi  ge­
         regatul Dacilor. încă de pe vremea cînd pe înal­  nerali  romani  fură  bătuţi  şi  ucişi  in  luptă  unul
         tul  platou  ardelean  era  mai  puternic  tribul  Aga-  după  altul.  Si  cu  toate  că  al  treilea,  lulianus,
         tirşilor,  Grecii  povestiau  minuni  despre  bogăţia   reuşi  să  înfrîngă  pe  Decebal,  Domiţian  strîm-
        în aur a Ţării. Dar Dacii lui Boirebista şi cei  torat  de  barbarii  Germani,  „acordă"  regelui  dac
         —  din  această  vreme  a  Flaviilor  —,  ai  lui  De-  o  pace,  după  care  acesta  avea  a  primi  dela  Ro­
        cebal,  erau  şi  un  popor  de  agricultori.  Şi  pă-   mani  pe  lîngă  un  fel  de  tribut  anual,  cu  care
         mîntul  roditor  al  Daciei  cu  holdele  sale  şi  ne­  se  răscumpăraţi  năvălirile  sale  în  imperiu,  încă
         număratele  turme  care  alcătuiau  şi  aici  princi­  şi  măeştri  romani  pentru  reorganizarea  şi  întă­
         pala  bogăţie  a  ţării,  —  vor  fi  atras  chiar  şi  fără   rirea ţării.
        aurul  munţilor  şi  rîurilor  ei,  pe  Romanii  doritori   Cît  de  bine  s’a  folosit  Decebal  de  aceste  da­
        de averi cît mai din uşor cîştigate. — Destul că în  ruri ale potrivnicilor săi, s’a văzut atunci, cînd
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18