Page 14 - 1906-13-16

274 LUCEAFĂRUL. Nrul 13-15.1906

suindu-se pe tron un împărat priceput şi viteaz, la locurile primejdioase, a armatei duşmane. De
acesta a trebuit să poarte două războae grele, abia în 105 intră Traian în Ardealul de azi.
pentru a asigura viitorul civilizaţiei romane la Cumplitele lupte din primul războiri se repetară
Răsăritul Adriaticeî. Traian anume, pentru a-şi cu din ce in ce mai multă înverşunare. Totuşi
aduce la îndeplinire idealul său de romanizare după minuni de eroism, Sarmizegetusa fu pentru
a ţărilor dela Dunăre, trebui să cuceriască Dacia. a doua oară cuprinsă de Romani şi Dacii hotărîţî
* s’o apere pînă la moarte, se otrăviră cu toţii îna­
Întîiul războiu dacic începu în primăvara anu­ inte de intrarea înăuntru a biruitorilor. Decebal
lui 101 : Traian pornind din Viminacium (Costo- se retrase în adîncul munţilor continuînd la adă­
latz în Serbia) trecu Dunărea în Banatul de azi. postul lor lupta pentru neatîrnarea ţării sale.
După luni întregi de hărţueli prin păduri şi lo­ Dar Traian îl urmări de aproape prin cete de
curi neumblate, împăratul ajunse în apropierea cavaleri auxiliari împrăştiate pretudindeni spre
Porţiî-de-fier, dincolo de care era Sarmizegetusa, supunerea Dacilor încă sub arme. Istovit şi fără
capitala Daciei. La Tapae Decebal ieşi, în sfîrşit, nădejde, Decebal se ucise singur. Capul său fu
în cîmp deschis întru întîmpinarea Romanilor. dus la Roma.
*
După o luptă cumplită, în care piuă şi din hai­
nele împăratului se făcură legături pentru răniţi, Dacia fu prefăcută in provincie romană (a.
Dacii fură biruiţi. Dar cu venirea iernii Traian 107 d. Chr.). Pe vremea ultimului ei rege na­
se retrase peste Dunăre. în primăvara anului ur­ ţional ea se întinsese pînă la Tisa şi Nistru:
mător Romanii se îndreptară din nou spre Sarmi­ inima ţării era în Ardealul sud-vestic, Banatul
zegetusa. însă înainte de a o cuprinde ei avură estic şi partea muntoasă a Olteniei de azi; în­
de dat încă multe lupte sîngeroase cu Dacii colo populaţia era mult mai rară şi stăpînirea
(anul 102). Dacă mai puţin veche. Provincia romană a lui
Decebal fu nevoit să se supună legindu-se a Traian oglindia şi ea aceste stări de lucruri:
da înapoi prinşii, a dăruia cetăţile ridicate, a Dacia cuprindea numai Ardealul, Banatul de
primi garnizoane romane în capitala sa şi în Est şi Ţara Românească în timp ce ţinutul la Ră­
principalele puncte strategice ale Ţării, a intra sărit de Şiret, pînă la Nistru era alipit la Moesia
în clientela statului roman şi în sfîrşit a ceda inferioară, iar Banatul în aproape toată întin­
partea din ţara sa dintre munţi şi Dunăre. — derea sa era alipit, pînă la Tisa şi Murăş de
Traian puse să se desăvîrşiască şoselele înce­ Moesia superioară.
pute încă din vremea războiului m partea cu­ Cit priveşte pe Daci, acei ce nu se supuseră
cerită a Daciei şi, pentru o mai sigură legătură învingătorului încă din timpul războiului, se re­
cu imperiul, vestitul arhitect Apollodor din Da­ traseră tot mai la Nord, în Munţi, în faţa cu­
masc, fu însărcinat să zidiască în dreptul veclieî ceririi străine. Treptat-treptat mulţi se întoarseră
Drobetae un pod de piatră peste Dunăre. iară pe la căminurile lor în ţara romană, mulţi
Dar regele dac nu îndeplini condiţiile trata­ fură aduşi înapoi cu sila din pricina prădăciu-
tului cu Traian, ci dimpotrivă ridică iară grab­ nilor ce făceafl în noua provincie, dar o mare
nic întărituri pretutindeni, trimise soli pentru parte a poporului dac trăi încă multă vreme în
ajutor la vecinii Sarmaţî şi Germani şi-şî pre­ libertate la Nordul Daciei traiane, făcînd mereu
găti ţara de războiri. incursiuni împreună cu neamurile gerinano-sar-
împăratul porni dară din nou, în 105, împo­ mate, pe teritoriul roman. Aceşti Daci ajutară
triva Dacilor. De astădată Decebal opuse o re­ fraţilor lor romanizaţi, ca să reia, după pără­
zistenţă şi mai desnădăjduită. Aşteptîndu-se, sirea oficială a Daciei, viaţa nomadă păstorească,
după primul războiu, la întărirea şi astuparea iar ei înşişi luară limba romană, pentru mulţi
de către Daci a drumului prin Banat, Traian încă de mai înainte cunoscută.
luase calea prin Oltenia de azi, pe la Turnul- în bogata ţară a lui Decebal, aşa de pustiită
Roş, înaintînd numai cu mare băgare de seamă, prin războaele de neatîrnare şi emigrările dace,
din pricina atacurilor pe neaşteptate ale cetelor Traian aduse ori favoriză venirea a nenumărate
de Daci trimese de Decebal întru întîmpinarea, cete de colonişti din toate părţile imperiului