Page 15 - 1906-13-16
P. 15

hru) 13-16, 1906.            LUCEAFÂRUL                       275

         roman  Majoritatea  elementelor  romane  venea   locuitori trecuţi sub înrîurirea elementului roman
         din  provinciile  „Ulyriculuî“:  Dalmaţia,  Moesia   la noua cultură.
         superioară,  Pannonia,  Noricum  şi  chiar  Retia;   Fiind  o  provincie  de  graniţă,  Dacia  primi  ca
         din Dalmaţiaerau de pildă şi toţi lucrătorii de mine   guvernator  un  legat  imperial;  la  porunca  ace­
         din  ţinuturile  aurifere  şi  salifere  ale  Apusului   stuia  stăteau  toate  celelalte  organe  administra­
         Ardealului. Apoi Italieni şi chiar cetăţeni ai „ora­  tive  şi  de  pază,  civile  şi  militare.  Reşedinţa  lui
         şului  etern“,  Romani  din  Galia  şi  nu  puţini   era  în  vechea  Sarmizegetusa,  cu  numele  ei  nou
         greco-romani din ţinuturile Asiei mici.  Ulpia  Traiana;  unde  se  aduna  sub  prezi­
           Pe  ruinele  satelor  şi  „cetăţilor"  dace  se  ri­  denţia legatului şi conciliat provinciei; şi unde era
         dicară  acum  oraşe  în  înţelesul  roman,  împre­  şi altarul cultuluioficial, araRomae et Augusti, cu
                                                               1
         jurul  cărora  continuau  însă  a  trăi  in  sate  Dacii   marele preot: Sacerdos arae.  încă dela Hadrian,
         împăcaţi  cu  noua  lor  soartă.  Şoselele,  începute   Dacia fu împărţită în superior: N. şi V. muntos, şi
         încă  din  timpul  războaelor,  fură  isprăvite  şi   inferior  S.  şi  O.  şes;  —  iar  dela  Marcu  Aureliu
         prelungite  pînă  departe  în  Munţi  pe  văile  du­  în  trei  „sub“-provinciî:  Porolissensis  în  Nordul
         rilor.  Pe  cele  două  artere  principale  de  comu­  Ardealului, Apulensis, Sudul, şi Malvenis, cîmpia
         nicaţie  ale  Daciei  (—  anume  drumul  dublu  prin   dela  miază-zi  de  Carpaţi,  —  numite  după  ora­
         Bănat,  dela  Costolatz  în  Serbia,  sau  mai  de  jos   şele  ce  li  se  destinase  ca  reşedinţe:  Porolissum,
         dela  Mehadia,  prin  munţi,  la  Poarta-de-fier,  —   Apulum  şi  Malvae  (poate:  Celei).  în  fiecare  din
         prin  ţinutul  Haţegului,  spre  Murăş  —  prin  Alba   aceste  „departamente"  se  afla  cî:e  un  procu­
         lulia  —  Turda  —  Cluj,  către  Mojgrad,  —  şi   rator  Augusti,  cu  atribuţii  mai  ales  fiscale,  —
         drumul  dela  Alba  lulia  prin  pasul  Turnu-Roş,   toţi trei sub privigherea Legatului.
         pe  valea  Oltului  în  jos,  care  drum  se  întîlnia   Colonizarea  în  masă,  stabilirea  unei  întinse
         la  Romula  (Reşca)  cu  artera  secundară  ce  venia   reţele  de  căi  de  comunicaţie,  bogăţia  ţării  şi
         dela  Drobetae  (Turnu-Severin  —)  crescură  cen­  liniştea  destul  de  prelungită,  contribuiră  la  în­
         trele  urbane  de  frunte  ale  Provinciei:  Tsierna   firiparea  în  cîteva  decenii  a  unei  aşa  de  înflo­
         (Orşova),  Admediam  (Mehadia),  Tibiscum  (Ca­  ritoare  vieţi  orăşeneşti  romane,  precum  rar  se
         ransebeş),  Sarmizegetusa  (Grădişte),  Apulum   mai  văzuse  în  Imperiu.  Diferitele  centre  urbane
         (Alba-lulia),  Potaissa  (Turda),  Napoca  (Cluj),   ridicate  pe  umerii  vechilor  aşezări  dace,  ori  din
         Porolissum  (Mojgrad);  şi  în  Sudul  Munţilor   nou  create  din  elemente  romane  imigrate,  fură
         Drobetae, Romula şi Malvae (Celei?).  organizate  după  felul  obicinuit  în  celelalte  pro­
           Prin  numeroasele  puncte  de  legătură  ce  aveau   vincii, ca municipii, ori, colonii. Şi de asemenea
         cu  sistemul  drumurilor  dinlăuntrul  Imperiului,   diferitele  sate  aproape  exclusiv  dace,  imediat
          căile  Daciei  uşurau  şi  activau  relaţiile  ei  eco­  ce  începură  a  se  romaniza  se  împărtăşiră  şi
          nomice  cu  restul  lumii  romane.  Şi  îndreptarea   ele  de  organizarea  comunală  romană  cu  con­
         tuturor  drumurilor  de  frunte  ale  provinciei  către   siliul  decurionilor  cu  quattuorviri  ori  duumviri,
          partea  Imperiului  unde  civilizaţia  romană  era   aediles  şi  quaestores.  (cam  cum  ar  fi  a  azi  la
          predomnitoare  scutia  Dacia  de  înrîurirea  dău­  noi  consiliul  comunal,  primarii  nu  numai
          nătoare Românismului, a culturii greceşti.  unul — şi perceptorii).
           Pentru apărarea provinciei fu la început numai   Exploatarea  pe  socoteala  Statului  a  minelor
         legiunea  a  XIII  Gemina  cu  lagărul  în  Apulum.   de  aur  dela  Alburnus  şi  Ampelum  în  Munţiî-
          Dela  Marcu  Aureliii  însă  fu  adusă  şi  legiunea  Apusenî şi a celor de sare la Salinae (la miazăzi
         V  Macedonica,  la  Potaissa.  Caşi  aiurea,  ele­  de Turda) — supraveghetorii generali se numiau:
         mentul  militar  ajută  foarte  mult  la  romanizarea
          provinciei,  căci  împrejurul  castrelor  legionare,   1   In  afară  de  zeii  romani,  mai  erau  adoraţi  de  colo­
         în  aşa  zisele  canabae  (cantine),  şi  împrejurul   nişti  o  mulţime  de  zei  străini  mai  ales  orientali.  Printre
         castelelor  se  formau  centre  civile  cu  caracter   aceştia  mai  ales  zeii  solari  Mithras  şi  Sol  invictus.  Cit
                                            priveşte  creştinismul,  el  n’a  lăsat  alte  urme  decît  cu­
         roman:  din  negustorii  şi  cetăţenii  romani  ai
                                            vintele  creştine  de  origine  latină  din  limba  noastră,
         canabelor,  din  veteranii  deveniţi  gospodari,  cu   astfel  că  nu  putem  hotărî  dacă,  şi  cit  de  răspindit  era
         familii de multeori dace, sau, în sfîrşit, din vechi  el în Dacia romană.
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20