Page 15 - 1906-13-16

hru) 13-16, 1906. LUCEAFÂRUL 275

roman Majoritatea elementelor romane venea locuitori trecuţi sub înrîurirea elementului roman
din provinciile „Ulyriculuî“: Dalmaţia, Moesia la noua cultură.
superioară, Pannonia, Noricum şi chiar Retia; Fiind o provincie de graniţă, Dacia primi ca
din Dalmaţiaerau de pildă şi toţi lucrătorii de mine guvernator un legat imperial; la porunca ace­
din ţinuturile aurifere şi salifere ale Apusului stuia stăteau toate celelalte organe administra­
Ardealului. Apoi Italieni şi chiar cetăţeni ai „ora­ tive şi de pază, civile şi militare. Reşedinţa lui
şului etern“, Romani din Galia şi nu puţini era în vechea Sarmizegetusa, cu numele ei nou
greco-romani din ţinuturile Asiei mici. Ulpia Traiana; unde se aduna sub prezi­
Pe ruinele satelor şi „cetăţilor" dace se ri­ denţia legatului şi conciliat provinciei; şi unde era
dicară acum oraşe în înţelesul roman, împre­ şi altarul cultuluioficial, araRomae et Augusti, cu
1
jurul cărora continuau însă a trăi in sate Dacii marele preot: Sacerdos arae. încă dela Hadrian,
împăcaţi cu noua lor soartă. Şoselele, începute Dacia fu împărţită în superior: N. şi V. muntos, şi
încă din timpul războaelor, fură isprăvite şi inferior S. şi O. şes; — iar dela Marcu Aureliu
prelungite pînă departe în Munţi pe văile du­ în trei „sub“-provinciî: Porolissensis în Nordul
rilor. Pe cele două artere principale de comu­ Ardealului, Apulensis, Sudul, şi Malvenis, cîmpia
nicaţie ale Daciei (— anume drumul dublu prin dela miază-zi de Carpaţi, — numite după ora­
Bănat, dela Costolatz în Serbia, sau mai de jos şele ce li se destinase ca reşedinţe: Porolissum,
dela Mehadia, prin munţi, la Poarta-de-fier, — Apulum şi Malvae (poate: Celei). în fiecare din
prin ţinutul Haţegului, spre Murăş — prin Alba aceste „departamente" se afla cî:e un procu­
lulia — Turda — Cluj, către Mojgrad, — şi rator Augusti, cu atribuţii mai ales fiscale, —
drumul dela Alba lulia prin pasul Turnu-Roş, toţi trei sub privigherea Legatului.
pe valea Oltului în jos, care drum se întîlnia Colonizarea în masă, stabilirea unei întinse
la Romula (Reşca) cu artera secundară ce venia reţele de căi de comunicaţie, bogăţia ţării şi
dela Drobetae (Turnu-Severin —) crescură cen­ liniştea destul de prelungită, contribuiră la în­
trele urbane de frunte ale Provinciei: Tsierna firiparea în cîteva decenii a unei aşa de înflo­
(Orşova), Admediam (Mehadia), Tibiscum (Ca­ ritoare vieţi orăşeneşti romane, precum rar se
ransebeş), Sarmizegetusa (Grădişte), Apulum mai văzuse în Imperiu. Diferitele centre urbane
(Alba-lulia), Potaissa (Turda), Napoca (Cluj), ridicate pe umerii vechilor aşezări dace, ori din
Porolissum (Mojgrad); şi în Sudul Munţilor nou create din elemente romane imigrate, fură
Drobetae, Romula şi Malvae (Celei?). organizate după felul obicinuit în celelalte pro­
Prin numeroasele puncte de legătură ce aveau vincii, ca municipii, ori, colonii. Şi de asemenea
cu sistemul drumurilor dinlăuntrul Imperiului, diferitele sate aproape exclusiv dace, imediat
căile Daciei uşurau şi activau relaţiile ei eco­ ce începură a se romaniza se împărtăşiră şi
nomice cu restul lumii romane. Şi îndreptarea ele de organizarea comunală romană cu con­
tuturor drumurilor de frunte ale provinciei către siliul decurionilor cu quattuorviri ori duumviri,
partea Imperiului unde civilizaţia romană era aediles şi quaestores. (cam cum ar fi a azi la
predomnitoare scutia Dacia de înrîurirea dău­ noi consiliul comunal, primarii nu numai
nătoare Românismului, a culturii greceşti. unul — şi perceptorii).
Pentru apărarea provinciei fu la început numai Exploatarea pe socoteala Statului a minelor
legiunea a XIII Gemina cu lagărul în Apulum. de aur dela Alburnus şi Ampelum în Munţiî-
Dela Marcu Aureliii însă fu adusă şi legiunea Apusenî şi a celor de sare la Salinae (la miazăzi
V Macedonica, la Potaissa. Caşi aiurea, ele­ de Turda) — supraveghetorii generali se numiau:
mentul militar ajută foarte mult la romanizarea
provinciei, căci împrejurul castrelor legionare, 1 In afară de zeii romani, mai erau adoraţi de colo­
în aşa zisele canabae (cantine), şi împrejurul nişti o mulţime de zei străini mai ales orientali. Printre
castelelor se formau centre civile cu caracter aceştia mai ales zeii solari Mithras şi Sol invictus. Cit
priveşte creştinismul, el n’a lăsat alte urme decît cu­
roman: din negustorii şi cetăţenii romani ai
vintele creştine de origine latină din limba noastră,
canabelor, din veteranii deveniţi gospodari, cu astfel că nu putem hotărî dacă, şi cit de răspindit era
familii de multeori dace, sau, în sfîrşit, din vechi el în Dacia romană.