Page 17 - 1906-13-16
P. 17

Nrul 13-15, 1900.            LUCEAFĂRUL                        277

     de  dincolo  de  Fluviu,  în  provinciile  Iliriculuî   aici  un  stat  neatîrnat  cu  populaţie  slavă  şi  con-
     ori  ale  „Traciei",  unde  barbarii  continuară  a   dacători  turanî.  —  Bulgarii  fură  curînd  desna-
     arde  şi  a  prăda  oraşele  şi  a  pustii  satele  şi   ţionalizaţi  de  massa  compactă  slavă  în  mijlocul
     holdele  în  speranţa,  îndreptăţită,  de  a  găsi  mai  căreia  veniseră  în  prea  mic  număr  şi  ei  lăsară
     mult de furat şi distrus.          numai  numele  lor  ca  amintire  în  istorie,  nu-
       Năvălirile  diferitelor  feluri  de  Goţi,  în  veacul   mindu-se  Bulgari  toată  populaţia  slavă  supusă
     al lll-lea şi al IV-lea; ale Hunilor, în veacul al  de ei în părţile dela Dunărea de jos.
     IV-  lea şi al V-lea; ale Gepizilor, în veacul al  Precum  în  Miază-zi  năvălirea  slavă  fu  în­
     V-  lea şi ale Avarilor, în veacul al Vl-lea, nu  dreptată  şi  cu  ajutorul  Bulgarilor  şi  Avarilor
     ne.  putură  face  mai  mult  rău  decît  ne  făcuseră   peste  Dunăre,  tot  aşa  ea  fu  îndreptată  în  Apus
     încă  dcla  începutul  începutului  Goţii,  silindu-nc   şi'  Sud-Vest,  tot  în  spre  provinciile  imperiului,
     să  rămînem,  veacuri  întregi,  în  întunerecul  orb   mai ales cu ajutorul şi prin năvălirile Avarilor.
     al  inculturii  şi  sărăciei.  De  abia  cu  venirea   Precum  ei  ocupase  Bulgaria  de  azi,  tot  aşa
     Slavilor  se  întîmplă  o  schimbare  în  destinele   pe  dincolo  —  cam  în  aceeaşi  vreme  —  ei  ocu­
     noastre.  Şi  acestei  schimbări  avem  a-î  mulţumi,   pau  Croaţia,  Bosnia,  Serbia  şi  o  bună  parte
     pe  lîngă  multe  rele,  şi  destule  foloase  ne­  din  Macedonia  de  azi.  Ocuparea  aceasta  de
     preţuite.                   V. P.  către  Slavi  a  peninsulei  Balcanice  are  ca  ur­
                                        mare  o  simţitoare  scădere  a  populaţiei  slave
       Românii din stînga Dunării până la întemeiarea   din  Dacia  şi  o  creştere  a  populaţiei  romanice
                 Principatelor.         din  aceeaşi  parte.  Anume  Slavii  din  stînga  Du­
       Spre  deosebire  de  ceialalţî  barbari,  Slavii  nu   nării,  cînd  făceau  năvăliri  în  dreapta,  aduceau
     veneau  ca  o  furtună  pustiitoare,  ci  strecurîn-  totdeauna  la  întoarcere  şi  lucrători  ai  ogoare­
     du-se  încet-încet  pe  urma  celorlalţi  năvălitori,   lor  —  braţe  de  muncă  —  din  populaţia  ro­
     ei  ajunseră  în  părţile  Daciei  încă  de  pe  la  sfîr-   manizată  a  Moesiei.  La  asta  se  adăoga  viaţa
     şitul  secolului  al  IV-lea  d.  Hr.  şi  în  scurtă   grea  din  provincia  bizantină  totdeauna  pustiită
     vreme  apoi  deveniră  conlocuitorii  pacinici  şi   de  barbari  şi  stoarsă  de  dări,  care  silia  pe
     prietenoşi  ai  Românilor,  —  mai  exact  ai  Daco-   „Romanii"  de  acolo  să  treacă  în  stingă  Dunării,
     Romanilor:  căci  prin  această  vreme  poporul   unde  era  de  trăit  mai  în  voie  şi  chiar  mai  fără
     nostru  încă  nu  se  alcătuise  ca  popor  romanic  primejdie.  Iar  în  aceeaşi  vreme  pe  cînd  popu­
     deosebit.  Dar  Slavii  fiind  un  popor  foarte  mare   laţia  romanică  se  strîngea  în  Nordul  Dunării,
     nu  se  intinseră  numai  în  Dacia  ci  trecură  şi   cea  slavă  trecea  mereu  în  Sud  fie  de  bunăvoe,
     Dunărea  în  Imperiul  bizantin  şi  deoarece  acolo   fie  silită  de  Bizantini  —  vechea  tactică  de  a
     erau  primiţi  duşmăneşte,  năvălirile  lor  luau  în­  aşeza  în  Imperiu  pe  toţi  barbarii  cari  năvăleau
     totdeauna  înfăţişarea  unor  adevărate  pustiiri  ale   la  graniţe  cerînd  pămînt,  —  şi  astfel  elementul
     provinciilor  care  aveau  nenorocirea  să-î  aibă   romanic  din  stînga  Dunării  se  întăria  veac  de
     de oaspeţi.                       veac  mai  mult,  scăpînd  în  acelaş  timp  de  o  prea
       In  aceste  invazii  Slavii  fură  susţinuţi  încă  de   mare înrîurire slavă.
     două  popoare,  ambele  de  neam  turanic,  înru­  Lunga  şedere  împreună  cu  Slavii  nu  se  putea
     dite  cu  Hunii,  anume  Avarii  şi  Bulgarii.  Tovă­  însă  să  nu  lase  urme  în  aşezăminteie,  limba  şi
     răşia  cu  ele  făcu  năvălirile  Slave  din  ce  în  ce   obiceiurile Daco-Romanilor. Astfel pe lingă mul­
     mal grele pentru prăvinciile Imperiului, în părţile   tele  cuvinte  slave  primite  în  limba  noastră  un
     dela  Dunăre.  Cu  toate  luptele  purtate  aici  de   mare  număr  dc  localităţi,  ape  şi  munţi  răma­
     Bizantini,  Slavii  nu  încetară  de  a  se  aşeza  me­  seră  cu  nume  slave  pînă  în  ziua  de  azi.  In
     reu  şi  în  dreapta  Dunării,  astfel  că  în  secolul   schimb  însă  toţi  Slavii  ce  mai  rămăseseră  pe
     al  Vll-lea  vechia  provincie  romană,  Moesia-In-  teritoriul  vechei  Dacii  fură  cu  vremea  roma­
     ferioară,  Bulgaria  cu  Dohrogea  şi  Basarabia  de   nizaţi  întărind  şi  îmulţind  poporul  nostru  şi
     azi  —,  era  ţară  slavă,  ruptă  de  Imperiu.  Bul­  dîndu-î  astfel  noi  forţe  pentru  luptele  grele  ce-l
     garii  luară  anume  —  către  sfirşitul  secolului  —   aşteptau.
     în  stăpînire  toată  această  parte  şi  întemeiară  *
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22