Page 17 - 1906-13-16

Nrul 13-15, 1900. LUCEAFĂRUL 277

de dincolo de Fluviu, în provinciile Iliriculuî aici un stat neatîrnat cu populaţie slavă şi con-
ori ale „Traciei", unde barbarii continuară a dacători turanî. — Bulgarii fură curînd desna-
arde şi a prăda oraşele şi a pustii satele şi ţionalizaţi de massa compactă slavă în mijlocul
holdele în speranţa, îndreptăţită, de a găsi mai căreia veniseră în prea mic număr şi ei lăsară
mult de furat şi distrus. numai numele lor ca amintire în istorie, nu-
Năvălirile diferitelor feluri de Goţi, în veacul mindu-se Bulgari toată populaţia slavă supusă
al lll-lea şi al IV-lea; ale Hunilor, în veacul al de ei în părţile dela Dunărea de jos.
IV- lea şi al V-lea; ale Gepizilor, în veacul al Precum în Miază-zi năvălirea slavă fu în­
V- lea şi ale Avarilor, în veacul al Vl-lea, nu dreptată şi cu ajutorul Bulgarilor şi Avarilor
ne. putură face mai mult rău decît ne făcuseră peste Dunăre, tot aşa ea fu îndreptată în Apus
încă dcla începutul începutului Goţii, silindu-nc şi' Sud-Vest, tot în spre provinciile imperiului,
să rămînem, veacuri întregi, în întunerecul orb mai ales cu ajutorul şi prin năvălirile Avarilor.
al inculturii şi sărăciei. De abia cu venirea Precum ei ocupase Bulgaria de azi, tot aşa
Slavilor se întîmplă o schimbare în destinele pe dincolo — cam în aceeaşi vreme — ei ocu­
noastre. Şi acestei schimbări avem a-î mulţumi, pau Croaţia, Bosnia, Serbia şi o bună parte
pe lîngă multe rele, şi destule foloase ne­ din Macedonia de azi. Ocuparea aceasta de
preţuite. V. P. către Slavi a peninsulei Balcanice are ca ur­
mare o simţitoare scădere a populaţiei slave
Românii din stînga Dunării până la întemeiarea din Dacia şi o creştere a populaţiei romanice
Principatelor. din aceeaşi parte. Anume Slavii din stînga Du­
Spre deosebire de ceialalţî barbari, Slavii nu nării, cînd făceau năvăliri în dreapta, aduceau
veneau ca o furtună pustiitoare, ci strecurîn- totdeauna la întoarcere şi lucrători ai ogoare­
du-se încet-încet pe urma celorlalţi năvălitori, lor — braţe de muncă — din populaţia ro­
ei ajunseră în părţile Daciei încă de pe la sfîr- manizată a Moesiei. La asta se adăoga viaţa
şitul secolului al IV-lea d. Hr. şi în scurtă grea din provincia bizantină totdeauna pustiită
vreme apoi deveniră conlocuitorii pacinici şi de barbari şi stoarsă de dări, care silia pe
prietenoşi ai Românilor, — mai exact ai Daco- „Romanii" de acolo să treacă în stingă Dunării,
Romanilor: căci prin această vreme poporul unde era de trăit mai în voie şi chiar mai fără
nostru încă nu se alcătuise ca popor romanic primejdie. Iar în aceeaşi vreme pe cînd popu­
deosebit. Dar Slavii fiind un popor foarte mare laţia romanică se strîngea în Nordul Dunării,
nu se intinseră numai în Dacia ci trecură şi cea slavă trecea mereu în Sud fie de bunăvoe,
Dunărea în Imperiul bizantin şi deoarece acolo fie silită de Bizantini — vechea tactică de a
erau primiţi duşmăneşte, năvălirile lor luau în­ aşeza în Imperiu pe toţi barbarii cari năvăleau
totdeauna înfăţişarea unor adevărate pustiiri ale la graniţe cerînd pămînt, — şi astfel elementul
provinciilor care aveau nenorocirea să-î aibă romanic din stînga Dunării se întăria veac de
de oaspeţi. veac mai mult, scăpînd în acelaş timp de o prea
In aceste invazii Slavii fură susţinuţi încă de mare înrîurire slavă.
două popoare, ambele de neam turanic, înru­ Lunga şedere împreună cu Slavii nu se putea
dite cu Hunii, anume Avarii şi Bulgarii. Tovă­ însă să nu lase urme în aşezăminteie, limba şi
răşia cu ele făcu năvălirile Slave din ce în ce obiceiurile Daco-Romanilor. Astfel pe lingă mul­
mal grele pentru prăvinciile Imperiului, în părţile tele cuvinte slave primite în limba noastră un
dela Dunăre. Cu toate luptele purtate aici de mare număr dc localităţi, ape şi munţi răma­
Bizantini, Slavii nu încetară de a se aşeza me­ seră cu nume slave pînă în ziua de azi. In
reu şi în dreapta Dunării, astfel că în secolul schimb însă toţi Slavii ce mai rămăseseră pe
al Vll-lea vechia provincie romană, Moesia-In- teritoriul vechei Dacii fură cu vremea roma­
ferioară, Bulgaria cu Dohrogea şi Basarabia de nizaţi întărind şi îmulţind poporul nostru şi
azi —, era ţară slavă, ruptă de Imperiu. Bul­ dîndu-î astfel noi forţe pentru luptele grele ce-l
garii luară anume — către sfirşitul secolului — aşteptau.
în stăpînire toată această parte şi întemeiară *