Page 22 - 1906-13-16

282 Luceafărul Nrul 13—16, 1906.

puţin urmaşul lui Teodor, Mihail II. Angliei
e silit a recunoaşte autonomia Românilor din
Epir (1236).
Această stare puţin lămurită de istorie dăi-
nueşte pînă la 1259, cînd aflăm că fiul natu­
ral a lui Mihail II, războinicul şi neadormitul loan,
ia de soţie pe frumoasa fată alui Tarona, dom­
nul cu drept de moştenire al „Vlahieî Mari" şi pri-
meştecazestre dela acesta, pesemne lipsit de moşte­
nitori, întreagă această ţară, pe care, unind-o cu
ţinuturile moştenite dela tatăl său la sudul Te-
salieî, înfiinţează statul neatîrnat al Vlahieî Mari.
Scaunul Anghelilor tesalioţî era deci în ochii
Românilor de două-orî legitim ; împăcarea aceasta
cu Grecii orăşeni era astfel pecetluită în mod
definitiv şi cu ea era hotărît şi viitorul lor na­
ţional, puţin deosebit de acel al românismului
dintre Carpaţi şi Tisa. Peste jumătate de veac
se susţine — în cea mai mare parte cu puteri
româneşti — neatîrnarea „Vlahieî-Mari" în luptă
grea şi aproape necurmată cu Epiroţii şi cu
Bizanţul Paleologilor. După moartea celui din
urmă domn din familia Anghelilor, Vlahia cade
în deplină anarhie, şi în urmă, după ce suferă
domnia parţială a Albanezilor şi Catalanilor aşe­
zaţi în Grecia, e incorporată la imperiul bizantin
(1333.)
Mai tîrziu (1342 1349) găsim ca „domn —
impus de Bizanţ — al cetăţilor şi ţării Vlahia“
pe loan Angliei, rudă deaproape cu împăratul
O. SPAETHE: Statua Regelui Carol. loan Cantacuzino. El pune orînduială în ţară
sub sceptrul său Epirul vechili cu Albania, şi-o curăţă de duşmani. Dar acum se înalţă
Etolia şi Acarnania, şi sprijinit de-o oştire împes­ marele ţar al Sîrbilor, Ştefan Duşan, care, fo-
triţată de naţionalităţi, a început lupta crîncenă losindu-se de slăbiciunea şi decăderea Bizan­
pentru mîntuirea ţării de „Latini". Nevoia de tinilor, se coboară biruitor pînă în adîncul
a-şi păstra rostul lor precum şi ura şi teama, ce poate Greciei. După moartea lui loan Angliei el ocupă
împreună cu celelalte populaţii ortodoxe simţiau Tesalia şi-şi mai adaogă titlul de „conte al
faţă de cavalerii îmbrăcaţi în zale de fier cei Vlahieî". Duşan moare în 1355 şi împărăţia
de altă credinţă, au făcut pe Români să încline lui cade pradă feudalismului introdus de dînsul.
mai mult spre legitimul revendicator al domniei Fratele lui Duşan însă, Simeon Uroş, încoronat
bizantine din Epir. în orice caz, ei trebue să ca rege al Vlahieî în Tricaia, oraş aşezat la
fi jucat un rol însemnat în lupta de neatîrnare poalele Pinduluî, întemeiază domnia sîrbească
purtată de Epiroţî înpotriva Apusenilor. Chiar ca care-şî prelungeşte viaţa pînă la venirea Turcilor.
supuşi de scurtă vreme — presupunînd că Ce relaţii vor fi avut Românii din munţii Pinduluî
au fost astfel — ai năvalnicului Teodor An­ custăpînitoriî sîrbi, nu ştim. Că ei mai tîrziu aveau
gliei, fratele şi moştenitorul lui Mihail I, care mai libertate de acţiune şi că ei singuri hotărau întru
tîrziu (1222) ajunse împărat al Salonicului, Ro­ cîtva soarta lor ne-o dovedesc cele din urmă
mânii trebue să fi avut o poziţiune privilegiată lupte ale lor cu Turcii, despre care ne vorbeşte
între populaţia grecească, albaneză şi slavă. Cel istoricul bizantin Chalcondyles (sec. al 15-lea).