Page 23 - 1906-13-16

Nrul 13-16, 1906. LUCEAFĂRUL 283

Din aceste lupte eî afl eşit cu cîştig; căci ca- plinit printe fraţii lor din Ungaria şi deci — in­
pitulaţiunile ce-afl încheiat cu noii stăpîni le-au direct — din România. Dar ceea ce au început
chezăşuit o stare, pe care le-o puteau pizmui aici, deşteptaţi în atingere cu învăţaţii nea­
cea mai mare parte a mialelor turceşti. Cu toate mului românesc, din nefericire n’afl putut de-
aceste o descentralizare a maselor lor a fost cu săvîrşi în patria lor. împrejurări din cele mai
neputinţă de împedecat. Tesalia, „grânarul im­ vitrege au zădărnicit încercările lor de-a scutura
periului", a fost ocupată şi bîntuită pe rînd de jugul şcoalei şi bisericei greceşti, zidul de des­
aventurierii Catalani, de triburile sălbatice al­ părţire dintre eî şi Românii dela Dunăre. De
baneze şi în urmă de Turci, care au şi colo­ vr’o cîteva zecimi de ani guvernul român, pă­
nizat cîmpiile eî roditoare cu „Coniarii" lor, truns de însemnătatea politică şi culturală a
înlâturlnd astfel o bună parte ei elementului Macedoromânilor, i-a sprijinit şi-i sprijine din
românesc. Apoi groaza de păgînî şi suferinţele răsputeri în lupta lor de emancipare naţională
ce-aii indurat dela dînşii n’a adus mai puţină dîndu-le mijloace din belşug pentru întreţinerea
pagubă Românilor din Tesalia, Epir şi Mace­ de şcoli şi biserici româneşti. Dar ceea ce n’a
donia. Emigrările lor din Turcia mai că n’au putut să le dea, este o organizare serioasă, care
contenit niciodată; urmele lor le găsim, nu mult să împace vederile celor din Bucureşti cu in­
după venirea Turcilor, răzlăţite piuă în Croaţia teresele poporului; din această pricină rezulta­
şi Slavonia. tele practice n’au răspuns şi nu vor răspunde
Mai ales veacul al 18-lea a fost pentru dînşi pe deplin jertfelor făcute.
1
fatal. O mulţime de centre mari româneşti — în
fruntea lor vestita Moscopole — aii fost prădate Românii din Emos.
şi prefăcute în cenuşe în urma revoluţiilor in­
terne ce sfişiaîi pe atunci imperiul Sultanilor- Kekavnienos ne dă cea dintîî ştire despre exi­
Domnia lui Ali-Paşa (1741 — 1822), faimosul stenţa unei populaţii româneşti în Tracia, pe
tiran din lanina, înseamnă de asemenea o dată care — partea despre nord-vest — el, după
din cele mai triste în istoria românimiî din Pind geografia vremii, o numeşte Macedonia. înce-
sub dînsul asfinţesc cele din urină zile de au­ pînd cu veacul al 11-lea, aceşti Români cresc
tonomie, de care s’au bucurat locuitorii munteni repede în număr şi putere. Sub Alexie Comnen
din evul mediii aproape fără întrerupere. Veacul (1081 —1118) aflăm că eî se înmulţiseră „ca
al 19-lea nu le aduse binele aşteptat. Emigră­ roiul de albine". Vr’o 300 de familii de păstori
rile prilejuite de nenorocita stare economică, în Vlahi trăiafl chiar la Sf. Munte cu turmele lor;
care se află provinciile otomane din Europa, se ei se coborau de bună seamă din Rodope şi din
ţin lanţ şi vîrfuesc cu alipirea Tesaliei la Grecia, Balcani. Scriitoarea bizantină Ana Comnena,
(1881), fapt de două ori de plîns, căci pe de fiica lui Alexie, ne spune că tatăl ei, în luptă
o parte munţii Tesaliei sînt în bună parte lo­ fiind cu Pecenenghiî (1090), dă poruncă gene­
cuiţi de Români, iar şesurile ei au fost întot­ ralului său să înroleze pentru armata imperială
deauna ernatecul sutelor de turme româneşti. soldaţi din rîndul Vlahilor din părţile rîuluî Ma-
Cu toate aceste, Macedoromânii au avut şi riţa. Ca atarî îi găsim numiţi pe Români deja
momentele lor de fericire şi glorie. Prin rolul lor în răsboiul din 1027, purtat de Bizantini în po­
important ce au jucat în comerţ şi industrie, în triva Saracinilor din Sicilia. Mai pe urmă (1166),
cultura şi civilizaţia ţărilor locuite de dînşii, ei sub ManuiI Comnen, vedem o mare mulţime de
şi-aii asigurat pagini de cinste în trecutul P. Vlahi din părţile Mării Negre luînd parte în oş­
Balcanice. Servicii nemăsurate au adus mai ales tirea bizantină, care a atacat pe Unguri prin
elenismului şi — prin coloniile lor înfloritoare din ţara românească. Elementul românesc din Bal­
Austro-Ungaria — românismului de dincoace cani pare a fi luat un mare avînt sub acest îm­
de munţi; e destul să amintim numai pe un părat. împrejurările politice îi erau din cele mai
Şagima şi pe un Gojdu, a cărui fundaţiune cul­ prielnice; Beniamin din Tudela, contemporanul
turală e unică în întreg orientul european, ca lui ManuiI, trecînd prin Constantinopol constată
să înţelegem misiunea înaltă ce au avut de înde­ „dragostea deosebită" ce avea acest mare Comnen