Page 28 - 1906-13-16

Nrul 13—16, 1906. LUCEAFĂRUL 287

cîteva insule în Tracia orientală şi în părţile Balcani, continuă apoi la poalele Carpaţilor, unde
Rodopeî. Emigrarea lor a fost deplină pină la şi ei au adus lîngă altele şi formele de stat ale
după venirea Turcilor. Singurele lor urme sînt tării, in care au trăit odinioară.
astăzi Megleno-românii. Istoria lor, începută în George Murnu.

1 pŞd 1

ISTORIA STATELOR ROMÂNEŞTI PÎNĂ LA 1526.
£
Cătră începutul secolului al X! 11-lea harta „Ro­ mânească şi Moldova de mai apoi, — întîlnim în
mâniei" ni se înfăţişează cam astfel. Întregul întîia jumătate a secolului al Xlll-lea în Sudul
Ardeal de azi, Oltenia şi Banatul-de-răsărit, şi Estul Carpaţilor mai multe puternice centre
toate aproape în întregime, sînt locuite în româneşti organizate. Către 1247 în dreapta Ol­
imensa majoritate de Români. Dincolo de Du­ tului, îu faţa ţării Haţegului, „Keneziatul" „Voe-
năre populaţia românească continuă în insule voduluî" Litvoi, al cărui terra, spre deosebire de
mai mici ori mai mari: massa olteano-bănăţană kneziatele iui loan şi Farcaş, e autonomă, — şi,
in Serbia, Bosnia şi Tu reia-vestică de azi. Apoi în stînga Oltului — cam prin Argeş şi Muscel
oaze mici în pustiul slav arată drumul spre — „Voevodatul" lui Senesiav, — cu reşedinţa
Sud-est şi Sud, cătră grupul mai puţin numă- poate la Argeş, deasemenea autonom. In nor­
ros şi compact al Românilor din Macedonia, dul Moldovei de mai apoi, cătră Galiţia, vedem
Albania, Epirul şi Tesalia de azi. în îndepăr­ pela 1231 pe „cneziî Bolochoveni ( Volohi).
tatul Nord, prin munţii Maramurăşuluî şi cătră poate Români, luptînd alăturea cu Ungurii îm­
izvoarele Nistrului se întind puternice ramuri potriva principatului rusesc de Haliciu. — Din
ale trunchiului central din platoul transilvan. coace, în unghiul Carpaţilor, cătră aceeaşi vreme
Cătră Apus, pînă unde începe Pusta, cătră întîlnim în Sudul Ardealului ţinutul autonom
Răsărit, pînă departe în fesurile Ukrainei, şi — cu al său propriu jus valachicum — „ţara Vla-
cătră Sud-Est pînă la mare se desfac iarăşi chilor" (terra Blacorum), iar sus în Nord pe
raze izolate de populaţie românească. Căci puternicii voevozi Maramurăşeni, întemeietorii
aceste veacuri: XI, XII, XIII, sînt tocmai vre­ ţării Moldovei.
mea expansiune! celei mai puternice a neamu­ Emigrarea continuă a elementelor române din
lui românesc de pe ambele maluri ale Dunării, Ardeal dincolo de Munţi, pe de-oparte, iar pe
în aceste timpuri, treptat-treptat, ţinuturile mun­ de alta nevoia de a stabili posturi înaintate de
toase şi deluroase ale ţării Moldovei şi celei apărare a graniţei de Sud-Vest a Regatului, face
Româneşti de mai tîrziu sînt tot mai statornic pe regii Unguri ca, fie prin aducerea la vaza-
ocupate de poporul nostru tînăr, şi odată cu litate a micilor principi români din aceste părţi
începutul secolului al Xlll-lea pe tot versantul şi prin încredinţarea întregului ţinut ordinelor de
sudico-răsăritean al Carpaţilor transilvani, măr­ Cavaleri — Teutoni ori Ioaniţî — doritori de
turiile istorice ne înşiră mici organizări „politice" aventuri şi glorie şi purtători ai creştinizmului
româneşti — kineziate şi voevodate — parte catolic şi a civilizaţiei în ţările „barbare", — fie
încă prea mici pentru a fi luate în deosebită prin încorporarea de-adreptul la regatul Ungar a
considerare de puternicii stăpînitori unguri ai întregi ţinuturi transalpine, precum era acela al
părţilor ardelene ale Românimiî, parte deja pu­ Severinului în nou creţul Banat de Severin, — eî,
ternice, cu capi recunoscuţi ca stăpînitori auto­ stăpînitorii unguri, să-şi “întindă pretenţiile de
nomi ai statelor lor. suzeranitate şi în Sudul şi Estul Carpaţilor.
Astfel, — făcînd abstracţie de Românii pome­ Dar Românii din aceste părţi avuseră, — ce-î
niţi numai ca populaţie a episcopatului Cu­ dreptul, intermitent, nu continuu —, încă cu
man şi de micile cneziate răzleţe în Ţara-Ro- veacuri înainte de venirea Ungurilor în Ardeal,