Page 3 - 1906-13-16
P. 3

264                         LUCEAFĂRUL                Nrul 13-16, 1906.
                     SCURTĂ PRIVIRE ASUPRA VIEŢII NEAMULUI NOSTRU.

         Viaţa  poporului  nostru,  ca  şi  a  ori  cărui  al­  Deci  în  trecutul  nostru  sînt  trei  feluri  de  pă-
        tuia,  e  hotărîtă  în  rîndul  întîî  de  aceste  două   mînt,  cu  trei  feluri  de  oameni,  de  trei  rase  şi
        puteri  mari,  de  aceşti  factori  hotărîtori:  ţara  şi   cu trei feluri de îndeletnicire neted desfăcute:
        rasa,  care  de  altminterea  şi  ei,  dela  o  vreme,   De  o  parte,  Tracul  ajuns  plugar,  ţine  laturile
        se hotărăsc între sine.           Dunării,  mai  ales  spre  apus,  deci  prin  Oltenia,
         Ţara  e  străbătută  de  un  şir  de  munţi  şi  de   răzimîndu-se  pe  llir,  fratele  său,  a  cărui  stăpî-
        un curs de apă: Carpaţii şi Dunărea.  nire merge pînă la Marea Adriatică.
         Dunărea  are  o  mai  veche  şi  mai  mare  în­  De altă parte, în munte, paşte oile Slavul.
        semnătate  pentru  noi  decît  Carpaţii.  Ea  a  fost'   Iar  prin  şesul  deschis  vînturilor  şi  năvălirilor
        mai  mult  decît  dînşii  a  începătorilor  neamului  zboară  şi  zburătăceşte  Scitul  ce  trăeşte  din  să­
        nostru.  Tracii  nu  s’au  oprit  la  malul  ei,  ci,  tre-  geată.
        cînd  în  sus  peste  apa  cea  largă,  mai  ales  dună   II.
        ce  i-a  îngrămădit  spre  Miază-noapte  închega­  Din  aceste  trei  rase  trebuia  să  biruiască  rasa
        rea,  întărirea  şi  întinderea  regatului  macedonean   Tracilor.
        sau, mai, bine, macedo-elin, au ajuns să fie domnii   Întîî,  pentrucă  aceştia  erau  cei  mai  bine  în­
        amînduror  ţermurilor.  în  valurile  Dunării  s’au   zestraţi.  Aveau  o  vitejie  fără  păreche,  o  mare
        oglindit  atîta  vreme  munca,  vitejia,  meşteşugu­  vioiciune,  avînt  cătră  cele  cereşti,  căldură,  în­
        rile  tracice.  Dacă  este  al cuiva  rîul fruntaş prin­  credere,  idealism.  Pe  lîngă  dînşii  Slavul  părea
        tre  rîurî,  este,  dela  vărsarea  Tisei  încoace,  al   greoiu  şi  cu  mintea  umilă,  iar  Scitul  încremenit
        nostru.                           în  vechile  lui  datine  de  sălbătăcie  trufaşă,  de
         Chiar  de  pe  atunci,  în  cetăţuia  muntelui,   neastîmpăr  fără  altă  îndreptăţire  decît  foamea
        unde  s’a  răspîndit  peste  multe  sute  de  ani  nu­  şi  poftele,  fără  altă  ţintă  decît  prada  muncii  al­
        mele  de  Ardeal,  trebuie  să  fi  fost  un  neam  care   tora  şi  stoarcerea  neamurilor  străine,  nu  era  în
        ne-a  înrîurit  puternic  numai  în  vremuri  mai  tîr-   stare  să  schimbe  statornic  faţa  ţărilor  pe  unde
        zii:  Slavii  din  legătura  sarmatică  locuiaîi  acolo.   rătăcia vremelnic.
        Şi ei ni-au fost strămoşi, într’o măsură mai mică   în  al  doilea  rînd,  Tracii  erau  cei  mai  mulţi.
        insă.                             Din  Slavi  se  rupsese  numai  o  ramură  pentru  a
         Prin  firea  însăşi  a  lucrurilor,  Tracul  era  un   se  perde  în  aceşti  munţi  ai  noştri.  Sciţii creşteau
        lucrător  de  ogoare,  iar  Slavul,  Sarmatul  trebuia   numărul  lor  prin  uşurinţa  cu  care  străbăteau  lo­
        să trăiască mai multdin creşterea vitelor, din laptele  curile,  înfăţişîndu-se  unde  nu  erau  aşteptaţi.
        şi  carnea  turmelor.  Păstorul  slav  se  va fi  coborît   Tracii şi Mirii erau însă temeiul locuitorilor din­
        în satele tracice adeseori, precum astăzi sevedeade-  tre  cele  trei  mări  :  Euxinul  cel  Negru,  Adriatica
        seori  păstorul  mocan  venind  în  aşezările  mun-   albastră şi luminoasa Mediterană.
        celelor  sau  ale  şesului  şi  bălţii,  unde  însă,  spre   în  sfirşit,  Tracii  erau  singurii  cruţătorî  ai  roa­
        deosebire  de  înaintaşul  său  în  ciobănie,  află  tot   delor  muncii  lor,  singurii  cari  nu  trăiau  cu  ziua.
        pe ai săi.                        Răzbătuseră  şi  în  Ardeal,  prin  ramura  lor,  Aga-
         O  parte  din  pămîntul  Ţerii-Româneştî,  cîteva   tirşiî, dăduseră de aur acolo şi acuma îl scotociau,
        ţinuturi  de  lîngă  Prut  şi  jumătatea  de  jos  a  îmbogăţindu-se.
        Basarabiei  sînt  o  prelungire  a  rnareî  stepe  ru­  Astfel,  fără  strălucirea  unui  singur  stăpînitor
        seşti străbătută de vînătoriî şi războinicii cuprinşi  războinic,  se  întemeie  în  părţile  Dunării  stră­
        odată,  cu  toată  deosebirea  lor  de  obîrşie,   bune o mare lume tracică, din care venim noi.
        sub  numele  de  Sciţi,  —  nume  nesigur  şi  întins   III.
        precum  a  fost  mai  tîrziu  acela  de  Tatar,  precum   Doi  duşmani  i  se  iviră,  pentru  a  o  împie­
        este  astăzi  acela  de  Rus.  Sciţi  de  aceştia  aveau   deca  să  înainteze  şi  să  stâpîniască:  Romanii
        deci bucăţi din Basarabia, Moldova, Muntenia de   din  Miazăzi,  ureînd  dela  Adriatică,  şi  Germanii
        astăzi,  toi  luciul  de  şes  peste  care  pot  zbura   din Nord, coborîndu-se dela Baltică.
        caii hordelor nebune.               Bastarnii luară locul Sciţilor din stepă. Po-
   1   2   3   4   5   6   7   8