Page 3 - 1906-13-16
P. 3
264 LUCEAFĂRUL Nrul 13-16, 1906.
SCURTĂ PRIVIRE ASUPRA VIEŢII NEAMULUI NOSTRU.
Viaţa poporului nostru, ca şi a ori cărui al Deci în trecutul nostru sînt trei feluri de pă-
tuia, e hotărîtă în rîndul întîî de aceste două mînt, cu trei feluri de oameni, de trei rase şi
puteri mari, de aceşti factori hotărîtori: ţara şi cu trei feluri de îndeletnicire neted desfăcute:
rasa, care de altminterea şi ei, dela o vreme, De o parte, Tracul ajuns plugar, ţine laturile
se hotărăsc între sine. Dunării, mai ales spre apus, deci prin Oltenia,
Ţara e străbătută de un şir de munţi şi de răzimîndu-se pe llir, fratele său, a cărui stăpî-
un curs de apă: Carpaţii şi Dunărea. nire merge pînă la Marea Adriatică.
Dunărea are o mai veche şi mai mare în De altă parte, în munte, paşte oile Slavul.
semnătate pentru noi decît Carpaţii. Ea a fost' Iar prin şesul deschis vînturilor şi năvălirilor
mai mult decît dînşii a începătorilor neamului zboară şi zburătăceşte Scitul ce trăeşte din să
nostru. Tracii nu s’au oprit la malul ei, ci, tre- geată.
cînd în sus peste apa cea largă, mai ales dună II.
ce i-a îngrămădit spre Miază-noapte închega Din aceste trei rase trebuia să biruiască rasa
rea, întărirea şi întinderea regatului macedonean Tracilor.
sau, mai, bine, macedo-elin, au ajuns să fie domnii Întîî, pentrucă aceştia erau cei mai bine în
amînduror ţermurilor. în valurile Dunării s’au zestraţi. Aveau o vitejie fără păreche, o mare
oglindit atîta vreme munca, vitejia, meşteşugu vioiciune, avînt cătră cele cereşti, căldură, în
rile tracice. Dacă este al cuiva rîul fruntaş prin credere, idealism. Pe lîngă dînşii Slavul părea
tre rîurî, este, dela vărsarea Tisei încoace, al greoiu şi cu mintea umilă, iar Scitul încremenit
nostru. în vechile lui datine de sălbătăcie trufaşă, de
Chiar de pe atunci, în cetăţuia muntelui, neastîmpăr fără altă îndreptăţire decît foamea
unde s’a răspîndit peste multe sute de ani nu şi poftele, fără altă ţintă decît prada muncii al
mele de Ardeal, trebuie să fi fost un neam care tora şi stoarcerea neamurilor străine, nu era în
ne-a înrîurit puternic numai în vremuri mai tîr- stare să schimbe statornic faţa ţărilor pe unde
zii: Slavii din legătura sarmatică locuiaîi acolo. rătăcia vremelnic.
Şi ei ni-au fost strămoşi, într’o măsură mai mică în al doilea rînd, Tracii erau cei mai mulţi.
insă. Din Slavi se rupsese numai o ramură pentru a
Prin firea însăşi a lucrurilor, Tracul era un se perde în aceşti munţi ai noştri. Sciţii creşteau
lucrător de ogoare, iar Slavul, Sarmatul trebuia numărul lor prin uşurinţa cu care străbăteau lo
să trăiască mai multdin creşterea vitelor, din laptele curile, înfăţişîndu-se unde nu erau aşteptaţi.
şi carnea turmelor. Păstorul slav se va fi coborît Tracii şi Mirii erau însă temeiul locuitorilor din
în satele tracice adeseori, precum astăzi sevedeade- tre cele trei mări : Euxinul cel Negru, Adriatica
seori păstorul mocan venind în aşezările mun- albastră şi luminoasa Mediterană.
celelor sau ale şesului şi bălţii, unde însă, spre în sfirşit, Tracii erau singurii cruţătorî ai roa
deosebire de înaintaşul său în ciobănie, află tot delor muncii lor, singurii cari nu trăiau cu ziua.
pe ai săi. Răzbătuseră şi în Ardeal, prin ramura lor, Aga-
O parte din pămîntul Ţerii-Româneştî, cîteva tirşiî, dăduseră de aur acolo şi acuma îl scotociau,
ţinuturi de lîngă Prut şi jumătatea de jos a îmbogăţindu-se.
Basarabiei sînt o prelungire a rnareî stepe ru Astfel, fără strălucirea unui singur stăpînitor
seşti străbătută de vînătoriî şi războinicii cuprinşi războinic, se întemeie în părţile Dunării stră
odată, cu toată deosebirea lor de obîrşie, bune o mare lume tracică, din care venim noi.
sub numele de Sciţi, — nume nesigur şi întins III.
precum a fost mai tîrziu acela de Tatar, precum Doi duşmani i se iviră, pentru a o împie
este astăzi acela de Rus. Sciţi de aceştia aveau deca să înainteze şi să stâpîniască: Romanii
deci bucăţi din Basarabia, Moldova, Muntenia de din Miazăzi, ureînd dela Adriatică, şi Germanii
astăzi, toi luciul de şes peste care pot zbura din Nord, coborîndu-se dela Baltică.
caii hordelor nebune. Bastarnii luară locul Sciţilor din stepă. Po-
