Page 31 - 1906-13-16

290 LUCEAFĂRUL Nrul 13-16, 1906.

se pare c’o recîştigase încă dela'inceputul Dom­ de înţeleptul şi viteazul frate al lui Dan, Mircea
niei, în mînile acestuia, îi mai dărui şi un în­ Voevod (1386-1418).
treg ţinut peste munţi, în Ardeal, anume aşa
zisul ducat de Făgăraş: o mare parte din ţara Sub înşiraţi! Domni dintîi ai Ţării-Româneştî
Oltului cu Castelul Făgăraşului. Cînd, în pri­ căpătă şi biserica o organizare mai deplină. încă
măvara lui 1368, Şişman ţarul bulgar din Tîr- din vechime aveau Românii popi şi vlădici ai lor:
nova, cu ajutor turcesc, veni împotriva Vidi- tot aşa de ţărani caşi ţăranii de a căror suflete
nului spre a-1 zinulge din mînile Ungurilor, îngrijiau. Pentru străini însă aceşti clerici fără
Ludovic n’avu a se plînge de credinţa vazalu- altă deosebire ierarhică între ei decît deose­
lui său din Ţara-Românească. Ungurii şi Ro­ birea ce era între biserica ori mănăstirea mai
mânii bătură pe Bulgari şi Turci şi-î alungară. mare ori mai mică unde slujiau, nu puteau trece
Dar Voevodul român se gîndi că Vidinului i-ar drept adevăraţi şefi bisericeşti. Şi iarăşi, cu
sta mult mai bine sub stăpînire munteană şi astfel de puteri nu era nici chip de apărat or­
imediat după plecarea Regelui el îl ocupă. Spre todoxia împotriva propagandei catolice luminate.
a răzbuna această insultă, Ludovic porni în Alexandru se adresă dară la unul dintre Patriar-
1369 împotriva lui Vladislav prin două părţi: hatele oficiale ce-i steteau la dispoziţie în Ră­
el în persoana pe la Severin, iar prin Nord, sărit, şi anume la cel mai puţin primejdios
împotriva „cetăţii Dîmboviţei", a doua capitală dintre ele, cel din Constantinopol. Cu învoirea
a Domnului, voevodul Ardealului. Dar Pîrcă- împăratului, patriarhul de Constantinopol sfinţi
labul Dragomir bătu pe Ardelean şi-l respinse de mitropolit al noului principat dela Dunăre
în munţi, unde armata acestuia fu distrusă, iar pe mitropolitul lacint din Vicina, la Curtea-de-
el însuşi ucis. Cît priveşte pe Rege, acesta nu Argeş, cu titlul de mitropolit al Ungrovlachiei
înaintă mai departe ca să se întîlniască cu şi exarh al plaiurilor. Sub Vladislav se creiă
Vladislav, care-î eşise în persoană întru întim- încă un mitropolit, Daniel Critopulos, pe călu­
pinare. Ce-î dreptul, Vidinul nu rămase nici în gărie Antim, mai iutii ca sufragan fără scaun
mînile Românilor. Straşimir fu adus îndărăt şi şi apoi cu reşedinţa la Severin. Pentru pregă­
domni acolo în obscuritate pînă la sfirşitul vieţii tirea clerului şi a diacilor fu adus călugărul
lui. Regele şi Domnul se împăcară din nou şi Nicodim din Serbia, prin silinţele căruia se ri­
Vlaicu, pentru a face plăcere lui Ludovic, recu­ dicară mănăstirile Tismana şi Vodiţa, adevărate
noscu pe episcopul din Ardeal ca şef şi al cle­ centre culturale ale ţării.
rului din ţara sa cerindu-i un sufragan. Astfel
că încă din 1369 se întîlneşte la Argeş un Gri- * *
*
gorie „episcopus Severini, nec non parti .mtran-
salpinarum*. Prin asta Vladislav cîştigă şi prie­ întemeierea principatului moldovenesc cade
tenia Papei. Cu Ludovic ei nu mai avu neîn­ relativ mult mai tîrziu decît a celui muntenesc,
ţelegeri decit dupăce în 1372 încheind pace cu anume către 1360. începuturile româneşti ale
Turci, împotriva cărora n’avea destul ajutor (căci Moldovei sînt însă tot aşa de vechi ca şi ale
prietenia cu Straşimir al Vidinului ori Dobrotici ţării Româneşti. Aceasta a făcut că deşi mai
dela Mare nu erau de prea mult folos), regele tîrziu fundată, Moldova se ridică în curînd prin
Ungariei, voind din nou să porniască o cruciadă, puterea, întinderea şi însemnătatea ei simţitor
găsi în el un duşman al creştinătăţii. Dar şi de-asupra celuilalt principat. Ea avea nevoe pen­
de astădată (c. 1374) atacul unguresc nu reuşi. tru a fi înfiinţată de anume împrejurări interna­
„Vladislav muri, precum domnise: neatîrnat". ţionale favorabile care întîrziară o bucată de
vreme pînă ce să se prezinte. Către jumătatea
Urmaşii săi Radu, frate, şi Dau — fiul lui veacului al XlV-lea, sub stăpînirea energică în
Radu, — continuă în scurtele lor Domnii lup­ Ungaria a regelui Ludovic L, ele se arătară
tele cu Ungurii şi cu ceilalţi vecini pentru ne- însfîrşit.
atîrnarea şi integritatea ţării. Adevărata fundare In puternica cetate naturală maramureşeană
a puterii Principatului se aduce însă la îndeplinire trăia o numeroasă populaţie românească sub