Page 32 - 1906-13-16

Nriil 13-16, 1906. LUCEAFĂRUL 2dl
cnezî şi voevozi proprii, cu moşii întinse şi ve­ mitropoliei de Haliciu (atîrnătoare de Constan-
leităţi de neatîrnare. Cînd veni Ludovic la domnie, tinopol). Dupăce în 1370, la moartea lui Cazimir,
în 1342, printre cele dintîî măsuri de întărire a tronul polon fu ocupat de regele Ungariei Lu­
regatului fu prefacerea însemnatului post îna­ dovic, Laţco trebui, vrînd nevrînd, să recunoască
intat împotriva Tătarilor clela graniţa de Răsă­ supremaţia acestuia. După moartea lui izbucniră
rit, ce era Maramurăşul, într’o cetate cu ade­ în Moldova certe pentru tron. Unii voiau să
vărat regală, colonizînd-o cu Unguri şi Nemţi. aducă un prinţ străin, ceea ce deocamdată reuşiră
Dar unii voevozi români, precum puternicul Bog­ să îndepliniască şi un litvan, Jurg Coriatovici
dan, care la nevoe putea găsi ajutor şi la Lit- stăpîni un an Moldova (1374—75). Alţii erau
vaniî din Halici, nici nu aşteptă aceste măsuri pentru un domn pămîntean şi la urma urmei ei
1
de „unificare *, ci încă din iama anului 1342—3 avură biruinţa. Petru, fiul unui Ştefan şi al prin­
se resculă. Şi, deocamdată, Ludovic n’avu ce-î ţesei catolice Margareta sau Muşata, fu recunoscut
face. Pe urmă însă — după 1349 — în locul după mai multe lupte Domn al întregii ţări mol­
lui Bogdan fu pus alt voevod peste Românii doveneşti. în aceste perindări de domni avea un
inaramurăşeni şi moşiile urgisitului fură date rol şi politica ortodoxă ori catolică a stăpînitorilor.
altora. Astfel luga e partizanul ortodoxiei şi el pune
Cînd în 1352—53 Ludovic reluă luptele îm­ Moldova sub autoritatea patriarhatului de Oc-
potriva Tătarilor, cari năvăliseră pînă în ţara lirida, înfiinţînd primul episcopat ortodox în
Secuilor, jăfuind şi pustiind, de voe ori de nevoe, Suceava, pe cînd despre Laţco şi urmaşii lui
Bogdan era iară credincios al regelui. El luptă Moldoveni ştim că susţineau catolicismul. însuşi
dară cu Românii lui împotriva păgînilor ajutînd noul domn Petru Vodă, — care e şi fundatorul
la liberarea ţării de peste munţi pînă către Şiret. unei noi dinastii, ce ţine în linie directă şi prin
Sas, fiul cneazului Dragoş, primi împreună cu bastarzi pînă în secolul al XVI-lea, — favori­
titlul oficial de Voevod şi stăpînirea asupra ţării zează pe catolicii din Şiret.
„transalpine** cucerite, anume ţinutul nord-vestic După moartea lui Ludovic, în Ungaria caşi
din prejurul aşezării Săseşti dela Baia, („Moldva- în Polonia, încep neorîndueli pentru succesiunea
bânya“ „oraşul Molda“). La moartea iui Sas, la tron. Cele două fiice ale răposatului rege,
vechiul Voevod doritor de neatîrnare, Bogdan, deşi acesta n’o voise, în cele din urmă trebuiră
puse mîna pe Voevodatul de peste Munţi. El să împartă moştenirea. Hedviga se duse în Po­
alungă pe Bale fiul lui Sas şi reuşi sâ-şî păs­ lonia, unde fu măritată cu Vladislav lagiello,
treze situaţia neatîrnată cu toate încercările un­ ducele Lituaniei (1386), care în acelaş an se
gureşti de a-l alunga. Tătarii erau acum slăbiţi încoronă şi ca rege al Poloniei; Maria rămase
şi stăpînirea românească se întinse repede către în Ungaria ca să se certe cu nobilii pînă în
Miazăzi şi Răsărit, unde micii cnezî Moldoveni 1387, cînd în sfîrşit soţul ei Sigismund reuşi să
ce stăteau de-atîta amar de vreme sub asuprirea fie recunoscut de rege al ţării. Petru Vodă, avînd
păgînă, de-abia aşteptau scăparea şi unirea la mai multă încredere în Hedviga şi soţul ei, li-se
un loc sub un voevod puternic. închină în persoană în 1387, punînd priutr’un
Bogdan fu deci, precum Basarab în ţara ro­ tratat iscălit şi de boeriî Moldovei bazele su­
mânească, adevăratul întemeietor al principatului premaţiei polone în Moldova. Incurînd, Domnul
Moldovenesc. Ca semn al neatîrnăriî sale, Bogdan devine şi cumnat a! regelui. în această îndoită
bătu în Polonia primele monezi — cu legenda calitate de vazal şi rudă, Petru mijloceşte în
latină —, ale noului principat: „Bogdan Voevo- 1389 încheierea unei alianţe între Polonia şi
da MoldaviensisEl domni însă puţin, lă- ţara Românească, unde acum domnia Mircea.
sînd ca urmaş pe fiul săfi Laţco (1365 (?) — Tratatul era îndreptat împotriva Ungariei.
1374). Acesta se recunoscu de vazal al regelui Lui Petru îi urmează fratele său Roman (1391 —
polon, favoriză propaganda catolică a misiona­ 1393), care încă din 1386 se întîmpină pomenit
rilor Franciscani şi la 1370 ceru dela Papa Urban ca coregent al aceluia. Şi el păstrează credinţa
V. înfiinţarea unui episcopat catolic la Şiret, regelui, dar ţine prietenie şi cu Witold al Litua­
scoţînd biserica moldoveană de sub autoritatea niei, vărul şi duşmanul lui Vladislav. Probabil

r