Page 34 - 1906-13-16

Şirul 13-16, 1906. LUCEAFĂRUL 293
zuri grave. Tot ceea ce priveşte proprietatea e valma la toate. O organizare mai hotărîtă a ran­
regulat de acest drept nescris, căruia i se su­ gurilor şi atribuţiilor se face numai treptat-treptat
pune toată lumea în frunte cu Domnul şi sfatul şi în special în Moldova propriu zis dela Stefan-
domnesc al boerilor ţării. Ceî mai bătrînî din cel-mare înainte.
sat, „oameni! buni şi bătrînî", îngrijesc de apla­ Românii nu-s clăditori de oraşe. Toată acti­
narea neînţelegerilor şi fac dreptate. vitatea comercială şi industrială se concentrează
Boeriî, care nu-s decît tot ţărani, numai cu întru ce-î priveşte direct în „tirgurile" perio­
proprietăţi mai întinse: cu sate de ţărani fără dice ţinute în cîte-un sat întemeietorii oraşelor
de pămînt pe ele, cu scutiri şi privilegii de cari muntene, moldovene şi ardelene sînt coloniştii
simplii proprietari de pe sate nu se bucură, şi cu străini şi în special Saşii. Aceştia îşi încep ac­
drepturişi onoruri asemănătoare celor ale nobililor tivitatea lor economică şi în special comercială
din Apus; — ei încunjură pe Domn alcătuindu-î Ia noi încă dinainte de întemeierea principate­
curtea lui; cei mai influenţi dintre ei şi dregă­ lor. Ei sînt ajutaţi în această direcţie de Armeni
torii în stat compun sfatul lui. La războiu ei şi Unguri.
formează partea cea mai aleasă a oştii, şi „gar­ De asemenea, comerciul ambulant în acele tim­
da" Domnului. Pentru slujbă credincioasă ori puri şi afacerile de schimb şi transit pe importan­
vitejie Domnul poate face boer şi pe un simplu tele căi comerciale ale Ţării Româneşti şi mai
ţăran, dăruindu-i o moşie şi luîndu-1 printre ales ale Moldovei sînt făcute tot de negustori
curteni. străini. Saşi şi Genovezi în Moldova, Saşi şi
Căci Românii înţelegînd şi statul lor din punc­ iarăşi feluriţi levantini, mai tîrziu în special Greci,
tul, de vedere al proprietăţii de pămînt, Domnul, în ţara Românească, tot Saşi în Ardeal, sînt
stăpînul absolut al întregeî ţări e şi proprietarul purtătorii bogăţiilor din şi in ţările noastre. Noi
moşiei celei mari pentru a căreia siguranţă şi primim coloniale din Răsărit şi stofe şi obiecte
neatîrnare el are a se îngriji. Şi, precum pămîn- de lux din Apus şi dăm înapoi vite, lînă, piei,
tul, aşa şi locuitorii lui sînt proprietatea lui. ceară, miere, vinuri etc. Ca instrument de schimb,
Sau, mai blînd exprimat, el e părintele întregeî în aur sînt „zloţii turceşti", iar în argint şi aramă
ţări. El e judecătorul suprem la care ţăranii ne­ mai ales banii noştri indigeni.
mulţumiţi cu judecata din sat ori boeriî cu ju­ Dările sînt puţine: capitaţia şi dijma: cea de
decata arbitrilor lor special aleşi, apelează în a doua în anume cazuri şi modalităţi şi pentru
ultimă instanţă. De aceea el călătoreşte mereu boerî.
prin ţară, oprindu-se în centrele de reşedinţă Biserica e singura promovătoare a culturii căr­
mai însemnate: scaunele domneşti. Cu acel prilej turăreşti. Ea e însă organizată slavoneşte şi
el îngrijeşte şi de încasarea dărilor cari toate se această limbă e şi limba oficială a ţărilor noastre.
varsă în tezaurul său personal, interesele lui şi Despre armată va fi vorba şi la războaele
ale ţării fiind socotite ca identice. lui Ştefan-cel-Mare.
*
Pentru expediarea diferitelor afaceri Domnul * *
însă îşi alege dintre boerî diferiţi dregători: lo­ Mircea-cel-bătrîn şi Alexandru-cel-bun sînt cele
gofeţi (mari şi mici) pentru cancelaria dom­ două măreţe figuri din istoria mai veche a Prin­
nească; vornici pentru justiţie şi administraţie; cipatelor române, graţie vitejiei şi mai ales cu­
postelnici, pentru corespondenţa oficială; vistier­ minţeniei cărora, neamul nostru fu ferit de
nici pentru finanţe; spătari în Ţara Românească grozava nenorocire a robiei străine, măcar în
şi pircălabim Moldova (mai tîrziu Hatmani) pen­ aceste două ţinuturi ale Românimi!. Pe temeliile
tru comanda oştilor şi paza graniţelor. Apoi alte puse de ceî doi înţelepţi Voevozi s’au dezvoltat
slujbe curat de curte după titlu, dar de fapt apoi ţările române veacuri îndelungate şi pentru
fiind mai mult „disponibilităţi" pentru orice ser­ zilele mai senine ce avem azi, lor în primul loc
vicii ar fi de făcut ţării şi Domnului: ceaşnici avem a le mulţumi. Contimporani, ei nu numai
(paharnici), stolnici, cluceri etc. Căci în primele au trăit în bună înţelegere, dar s’au şi sprijinit
timpuri competinţele nu-s tocmai definite. Boeriî unul pe altul la nevoe. Pildă rară şi cu atît
cu titluri de dregători sînt întrebuinţaţi cam de-a mai vrednică de luare aminte, cu cît din neno­