Page 37 - 1906-13-16

296 LUCEAFĂRUL Nrul 13-16, 1906.

nevoe de ajutor împotriva Turcitor, fu ceva mat ajutător. Iar Dan din Ţara-Românească, alungat
puţin grăbit decît Alexandru de a ţinea legătu­ de Turci şi iară întors înapoi, porneşte chiar în
rile cu Polonii, atunci cînd aceştia se împăcau 1429 o expediţie împotiiva Moldovei pentru
cu Turcii. a-şî recuceri vechile ţinuturi „basarabene" Ia
Domnia lui Alexandru fu o binecuvîntare pen­ gurile Dunării. Pentru Sigisniund Moldova su­
tru Moldova, nu numai pentrucă fu liniştită şi dică cu Chilia ar fi alcătuit un admirabil post
lungă astfel că ţara se putu întinde şi „aşeza“ înaintat împotriva Turcilor. Expediţia lui Dan
pînă la Dunăre şi la Mare, devenind un ade­ îi e bine venită. Dar în curînd toate planurile
vărat regat, cu o numeroasă populaţie crescută se risipesc iară: Dan e prea slab faţă de Alexandru;
şi prin ocrotirea oficială a colonizării, şi bogat Ungurii se decid să închee un armistiţiu cu
de bogăţiile lui fireşti şi de veniturile poziţiei Turcii; Vitold moare; Dan cade într’o luptă cu
lui comerciale favorabile, pe drumul cel mare alţi pretendenţi. Domnul Moldovei răsuflă uşu­
al Hansei germane către Marea Neegră, — dar rat: Vladislav al Poloniei e gata să-i sară în
şi pentrucă Domnul se îngriji şi de orînduirea cul­ ajutor împotriva Ungurilor; Svidrigailo în Li­
turală, socială şi economică a ţării, organizînd tuania îi e bun prietin; cu Turcii şi Tătarii stă
biserica moldoveană, precum am amintit, aju- în pace şi are astfel graniţele dinspre dînşii
tînd la desvoltarea vieţii monastice în vechile asigurate. Aceasta îi dă curaj ca să încerce şi
mănăstiri ori în altele înfiinţate de el în forme în Ţara-Românească aşezarea unui Domn prietin,
culturale cu şcoli de preoţie şi diecie, mai ales a boeruluî Aldea. Acesta însă, cu tot sprijinul
prin luminatul mitropolit de mai tîrziu, Grigore moldovenesc şi şi turcesc, nu poate rezista ocro­
Ţamblac, întocmind sfatul domnesc prin fixarea titului lui Sigisniund, Vlad fiul luî Mircea.
rangurilor de boerie după normele bizantino-po- în 1432, dupăce scăpase cu bine de-o năvală
lone şi creînd împrejurări regulate şi sigure turcească, Alexandru, bazat pe ajutorul luî Svi­
pentru dezvoltarea comerciuluî intern şi de transit, drigailo intră iu Pocuţia pentru a lua în sfîrşit
prin orînduirea de vămi anumite cu taxe liotă- în stăpînire această ţară pe care şireţii regi
rîte şi desăvîrşirea sistemului monetar. Poloni de-atîteaori o tot amanetaseră Moldo­
Înflorirea uimitor de repede a statului româ­ venilor pentru bani împrumutaţi, fără a da nici
nesc dintre Carpaţî şi Nistru atrase invidia ve­ banii înapoi, nici amanetul creditorilor. La în­
cinilor. Şi nu mai departe decît în 1412, prin toarcere, Alexandru cade bolnav, şi către înce­
înţelegerea dela Lublau, Vladislav, uitînd şi de putul lui 1433 el închide pe vecie ochii.
ajutorul ce cu doi ani înainte avuse dela Ale­ După moartea luî Alexandru, Moldova cade
xandru în lupta dela Tannenberg şi de căsă­ pradă certelor pentru tron între fiii legitimi ori
toria acestuia cu prinţesa polonă Ringalla în naturali ai bunului Domn. Un sfert de veac
anul precedent, punea Ia cale împreună cu Si- ţinu sîngeroasa dramă în care Principatul ajunse
gismund al Ungariei împărţirea frumoasei şi bo­ la cea din urmă decădere, devenind şi tributar
gatei ţări moldoveneşti. Din planul duşmanilor Turcilor şi vazal Ungurilor pe lingă vechia va-
nu ieşi nimic, dar Domnul ţinu minte acest act zalitate către Poloni. Rînd pe rînd lliaş, Ştefan,
de deosebită „prietenie". Petru, Roman, Alexăndrel, Bogdan şi un alt
După moartea lui Mircea luptele Ia Dunăre Petru, fii şi nepoţi aî lui Alexandru-cel-Bun,
cu Turcii şi schimbările de Domnie în Ţara- vin la tron cu ajutorul vecinilor, se alungă, se
Românească după pofta pretendenţilor şi voia ucid între ei şi sfîşie ţara prin necontenite in­
Ungurilor — pentru unii, — şi a Turcilor — vazii streine şi lupte civile. Iar în această
pentru alţii, — se ţin lanţ. Alexandru se ame­ vreme, în Ţara-Românească Vlad, numit Dracul,
stecă şi el în încurcăturile din Principatul vecin. fiul luî Mircea, încercă încă odată norocul împo­
Aceasta-i aduce duşmănia regelul-împârat Si- triva Turcilor, fără de a putea totuşi ajunge la
gismund şi a ocrotiţilor săi de-aicî. Stăpînitorul vre-un rezultat favorabil, întrucît era duşmănit
Ungariei revine la planurile de suprimare a de Ioan Corvin de Huniad care, după moartea
puterii moldovene prin împărţirea ei între ve­ lui Sigisniund şi alegerea lui Vladislav al Po­
cini. El găseşte în Vitold al Lituaniei un lacom loniei şi ca rege al Ungariei, conducea de fapt