Page 39 - 1906-13-16

298 LUCEAFĂRUL Nrul 13-16, 1906.
cu ajutor. Dar ajuns la Rucăr el voi să cîştige şi puternic care-şî aştepta numai organizatorul
şi pe Sultan trimiţîndu-î scrisori de închinare puterilor lui. Ea era acum din toate punctele
cu făgădueli imposibile. Spre nenorocul lui, de vedere mai însemnată decît Ţara Românească.
scrisorile ajunseră în mini ungureşti şi Vlad fu Faţa de boerimea săracă şi neorînduită de aici,
numai decît trimes în închisoare la Buda. Cînd Moldova avea, am putea zice, o înaltă nobilime
mai veni odată în Ţară, la 1475, el nu domni a boerilor mari, cu moşii întinse şi ranguri ho-
decît trei luni. tărîte în sfatul domnesc. Din aceşti boerî mari
Cu acest domn puţin cam într’o parte dar din boeriî „mici", din curteni şi hînsari (sol­
viteaz se încheie şi era veleităţilor de indepen­ daţi de elită bucurîndu-se de anume scutiri) şi
denţă ale Ţării-Româncştî. Urmaşii lui, Radj.il- mai ales din gloatele de ţărani venite în haina
cel-Frumos, Basarab Laiotă, Vlad Călugărul, lor de toate zilele şi cu uneltele de muncă şi
Radu, zis de Biserică, cel-Mare, Mihnea-cel-Rău, gospodărie prefăcute în arme de apărare, se al­
Neagoe Basarab (1512—1521) şi toţi ceilalţi, cătuia oastea domnească. în Moldova, unde boeriî
cum se mai cheamă, pină la jumătatea secolului erau mai tari şi ţăranii mai înstăriţi, această oaste
al XVI-lea şi mai departe, sînt personalităţi cu era şi ea mai voinică şi mai disciplinată. In
totul şterse, cu domnii de azi pe mîine, tre- sfîrşit „ţara“ şi biserica erau mai aşezate în Mol­
murînd la fiece pas de teama ivirii unui nou dova decît dincolo, iar între toţi locuitorii ţării,
pretendent; ei ţin de nevoe legăturile cu Turcii din toate clasele ei sociale, domnia cea mai de­
cătînd din cînd în cînd şi sprijin la Unguri plină înţelegere. Mişcarea culturală în mănăstirile
ori Poloni ori, cît trăi Ştefan, la acesta, mai dela Bistriţa, Neamţ şi apoi în fundaţia lui Ştefan
aproape şi tot aşa de puternic, — dar nu din mo­ însuşi, Putna, e neasămănat mai puternică decît
tive mai înalte ci pentru a-şi asigura ori tro­ dincolo şi pe lingă frumoasele manuscrise bi­
nul ori un loc de pribegie în cazul de ar fi sericeşti, călugări cu vederi mai largi încep şi
alungaţi de alţi ocrotiţi mai puternici ai Turcilor. alcătuirea de cronici ale ţării în limba slavonă.
Unii dintre ei, precum Radu fiul lui Vlad Că­ Cu astfel de forţe Ştefan putu îndrăzni să
lugărul şi Neagoe Basarab, se deosebesc prin aducă la îndeplinire aceea ce fraţii din ţara Ro­
grija avută de cele bisericeşti, ridicînd frumoase mânească nu izbutiseră: viaţa naţională neatir-
mănăstiri, făcînd danii la cele deja existente nată. Ca şi pe vremea lui Alexandru-cel-Bun,
nu numai în ţară dar şi peste hotare şi îmbo­ Moldova era mai la adăpost faţă de Turci, cei
găţind pe călugării, mai ales greci, cari precum
am văzut, încă de mai înainte începuseră a
alerga în ţările bogate şi drept credincioase ro­
mâneşti. în special ex-patriarhul Nifon, adus
de Radu ca mitropolit al Ţării-Româneşti, atrase
după el roiuri întregi de călugări şi dascăli
greci, cari acum, după căderea Constantinopo-
iuluî, îşi luaseră lumea în cap, care încotro
socoti mai sigur şi mai aducător de folos.
*
Aproape jumătate de veac stăpîni Ştefan Vodă
asupra Moldovei. Şi în toată partea a doua a
veacului al XV-lea toate împrejurările nu numai din
ţările locuite de Români, dar din întregul Orient
ameninţat de cucerirea turcească fură determi­
nate de biruinţele ori sfaturile şi faptele paci-
nice ale marelui Domn (14 April 1457 — 2 Iulie
1504).
La venirea sa pe tron, cu toate turburările
dinainte, Moldova era încă totuşi un stat mare M. S. Regele Carol la 1871.