Page 4 - 1906-13-16
P. 4
Nrul 13-16, 1906. LUCEAFÂRUL
porul cel nou al şesului înfrînse şi împrăştie IV.
pe cel de lingă apă. Vitejia proaspătă birui prin Puterea romană scăzu însă în frămîntările din
lungi silinţe vrednicia veche. Geţii tracici se urmă ale Republicei. Dacii încercară o înoire a
dădură în lături faţă de primejdia răsăriteană vechii lumi tracice. Burebista-i duse pînă foarte
a Germanilor. departe, — un fel de Mihai Viteazul, mare şi
învinşii se dădură însă spre Apus şi întăriră trecător, al acelor vremi bătrîne. Apoi însă că
aici ramura ceealaltă a Tracilor de peste Du rările li se tăiară.
năre, Dacii. O mişcare spre Tisa, peste această Ba, mai mult, în chip firesc, Dunărenii, cari
apă chiar, se impuse; vechiul neam tracic al aveau să-şi apere cultura şi averea, munca orîn-
Regina Elisaveta. „ Regele Carol I.
cîmpiilor de grîîi, intră în strîmtoarea munte duită, împotriva Muntenilor, se luară după dînşii.
lui ; el cuceri, fără multă greutate, Carpaţiî. Romanii se bătură cu Dacii. Decebal dădu în
Peste Dunăre, calea-î era închisă. Romanii, zadar războiul său cel mare, pentru lege şi
cari erau de mult pe ţermul Adriaticei, unde supu- pentru limbă; el se duse tînăr în rîndurile stră
seseră şi desnaţionalizaseră în bună parte pe lliri, moşilor pentru cinstea cărora luptase. Malul drept
înaintaseră asupra regatului macedonean, care al Dunării cuceri pe cel stîng, cuceri Carpaţiî,
ajunse o provincie a lor. Ei merseră apoi în încă odată. O Românie, o lume romană se în
urmele regilor de odinioară şi atinseră, printr’o tindea acum între cele trei Mări, aşa cum se în
înceată luptă sigură, Dunărea. tinsese odată o Tracic, o lume tracă, a celor mai
Acuma, starea de lucruri era schimbată : erau depărtaţi şi mai adevăraţi strămoşi ai noştri.
Bastarnî în stepă, Romani la Dunăre, pe malul Ţara nu era destul de locuită ca pentru Ro
drept, gata însă de asalt asupra celui sting; mani. Se aduseră deci colonişti de aiurea, aşa
Dacii tracici în munte. cum Austriaciî, luînd Bucovina, au adus colo-