Page 40 - 1906-13-16

Nru! 13-16, 1906. LUCEAFĂRUL 299

mai primejdioşî dintreJoţi duşmanii eî, căci eî prinse şi pe Petru Aron şi puse de-i tăie capul.
încă nu stăpîniau în imediata vecinătate a ţării Anii următori 1470—1473 sînt ocupaţi de lupte
lui Ştefan. Această nenorocire se întîmplă în neîntrerupte împotriva Tătarilor şi a lui Radu-
cursul Domniei lui, graţie pizmaşilor vecini din cel-Frumos din Ţara Românească, pe care în
apus şi miază-noapte, care nu-i dădură ajutor 1473 Ştefan reuşeşte în fine să-l înlocuiască cu
împotriva Păgînilor. Basarab Laiotă, omul său de încredere. Dar
Ştefan începe stăpînirea sa fără închinare la Laiotă e curînd după aceea alungat de Turci şi
străini. Dimpotrivă, atît in Polonia cît şi, dupăce înlocuit cu Radu. Acesta însă moare în anul
în 1459 cade cu ea la înţelegere, în Ungaria, următor şi Laiotă ocupă tronul de astădată ca
unde rînd pe rind se adăpostise Petru Aron cel ocrotit al Turcilor şi duşman, prin însăşi acest
alungat de el de pe tron, Domnul face năvăliri fapt, al Moldovei. Cu toate ameninţările Păgî­
pustiitoare pentru a răzbuna neajunsul ce i se nilor, Ştefan năvăli împreună cu Vice-voevodul
făcea prin ocrotirea ucigaşului tatălui său. Şi Ardealului iară în Ţara-Românească şi înlocui
gindurile lui politice de reîntregire şi întărire a pe Basarab Laiotă prin Basarab Ţepeluş. Dar
ţării şi le pune în aplicare încă din 1462, cău- şi acesta fu după cîteva săptămâni alungat de
tind să recuceriască Chilia pe care in 1448 Turci în folosul lui Laiotă.
Petru Vodă o înstrăinase cedind-o Ungurilor In vremea asta Mohamed al ll-lea isprăvise
pentru Munteni. Apărată bine de oamenii lui cu bine războaele din Asia şi-şi îndrepta din
Vlad Ţepeş şi de Unguri cetatea rezistă şi Ştefan nou luarea aminte asupra Europei. El trimise
se întoarse rănit dela asediul ei. Dar trei ani la Ştefan soli pentru plata tributului uitat şi
după aceasta, în 1465, atacul reuşi şi din nou pentru darea înapoi a Chiliei. Domnul răspunse
fură aşezaţi pircălabî moldoveni în Chilia. Această pregătind ţara de războiu. Cu oştenii lui, un
cucerire devenise acum cu atît mai de lipsă cu mic ajutor polon şi 5000 de Secui din scaunele
cît Radul-cel-Frumos ocrotitul Turcilor le-o putea Ciculuî şi Odorheiuluî care erau în această vreme
lăsa ori cînd acestora la dispoziţie. Astfel acum sub ascultarea lui Şfefan, Domnul ieşi întru
Moldova avea şi Chilia pe lingă mai dinainte întîmpinare lui Soliman Paşa care venia cu o
cucerita Cetate-Albă în puterea sa: şi acestea puternică armată de unde despărţise detaşamente
erau cheile Mării Negre. speciale pentru Chilia şi Cetatea-Albă. La 10
Dar Mathias era un rege foarte ambiţios. Ianuar 1475, la Podul înalt pe Bîrlad, mai la
Pentru planurile lui uriaşe el nu prea alegea Nord de Vasluiu, oastea strălucită a Sultanului
mijloacele de a scoate bani. De aceea (nu fără fu sfărmată şi alungată pînă peste Dunăre.
ştirea lui Ştefan) Ardelenii nemulţumiţi se răs- încă dinainte începuse Ştefan tratări de pace
culară în 1467 alegîndu-şi alt „Craiti" dintre ei: cu Mathias. După această izbîndă, despre care
pe voevodul Ioan. Mathias veni în grabă în Ră­ Ştefan vesti numai decît pe toţi Apusenii ce-
sărit şi în scurt potoli revolta. Insă de astădată rîndu-le ajutor pentru furtuna ce era să vie asu-
el îşi aduse aminte şi de prădăciunile lui Ştefan pră-i ca răspuns al Sultanului, Mathias încheie
în ţara Secuilor şi de uitarea Voevoduluî de a în vară (12 Iulie) tratat de alianţă cu Ştefan,
presta omagiul de vazal aşa precum după ve­ care, silit de nevoe, se recunoştea acum de vazal
chile legături era dator. Regele socoti că n’arfi al Ungariei. Ca loc de adăpost la nenorocire
râu să pue la loc în scaun pe fugarul Petru Aron i se dădea în Ardeal Ciceul. Solii şi scrisori
şi la mijlocul lui Noemvre al aceluiaş an 1467, pentru ajutor fură trimise şi în Apus Ia Veneţieni
Mathias trecea în adevăr graniţa moldoveană. şi Ia Papă. Dar nici aceştia, nici Mathias şi nici
Peste-o lună el se întorcea cu tot cu Petru în­ Cazimir al Poloniei nu se grăbiră să răspundă
vins şi rănit. In noaptea de 14 spre 15 De­ după cuviinţă. In vara lui 1476 Mohamed în­
cembre armata regelui fusese sfărmată de Ştefan suşi veni împotriva Moldovei. Dela Răsărit fură
în însuşi cuprinsul oraşului Baia. Cum era de asmuţaţi Tătarii; de pe Mare venia flota în contra
aşteptat, Domnul răspunse năvălirii ungureşti Chilieişi Cetăţiî-Albe; prin Ţara Românească venia
prin alte năvăliri în ţara Secuilor, în anii ur­ Sultanul însuşi. Năvălirea tătară răpi lui Ştefan
mători. In una din aceste năvăliri, în 1469, el pe toţi ţăranii săi alergaţi in ajutorul familiilor.