Page 52 - 1906-13-16

310 LUCEAFĂRUL. Nrul 13-16,1906.
dent la coroana Ardealului. Deci primejdia co­ Dar mai mare decît aceasta este importanţa
mună făcu să se uniască cei doi stăpînitori dela culturală a stăpîniriî lor. între Mateiu şi Vasile,
nordul şi sudul Carpaţilor. în sfîrşit, dupăce se naşte o rivalitate binefăcătoare pentru înte­
timpurile se mai liniştiră şi mînia Turcilor se meierea de şcoli şi tipografii, pentru răspîndirea
mai împăcă, reuşeşte Mateifl, prin dibăcia sa şi luminii. începutul îl făcu Mateiu, iar Vasile, ca un
prin intervenţia lui Râkoczy la Poartă de-o potrivă, omamhiţiosceera, care înnimicanuvoiasărămînă
să capete dela Sultan caftanul de întărire. Astfel înapoia rivalului său, cercă să-l întreacăîn toate.
se începu o domnie îndelungată, care veni ca o bi- Pe timpul lor s’a introdus în viaţa de stat şi
necuvîntare pentru ţară şi popor. Să îndrepte tot în biserică limba românească în locul vechii
ce au ruinat înaintaşii Iţii lacomi şi destructori, slavone, fapt care multă vreme s’a atribuit, în
să readucă trecutul de mărire, cu toate bunele mod exagerat, acestor doi principi ca merit per­
lui orîndtiieli şi obiceiuri, să întemeieze şcoli sonal. Pe cînd lucrul nu s’a întîmplat tocmai
şi biserici, să dea Ţării-Româneştî legi sta­ aşa. Nici chiar Mateiu nu avea înţelegere de­
tornice, cari să asigure biruinţa dreptăţii — plină pentru însemnătatea limbii româneşti, iar
aceste erau scopurile înalte, pe cari Mateiu cercă Vasile, un Arnăut grecizat, care la început venise
şi izbuti să le atingă în decursul stăpîniriî sale în Moldova înconjurat de întreagă nemotenia
de 22 de ani. sa grecească, era şi mai puţin pătruns de dra­
Ar fi îndeplinit, de sigur, şi mai mult, dacă gostea cărţii şi a scrisului românesc, pe care
„oarba neunire dela Milcov“ nu l-ar fi abătut dacă l-a sprijinit, a făcut-o numai la stăruinţele
de multeori din calea sa de muncă pacinică şi mitropolitului Varlaam şi nici decum din pro­
priincioasă. Aproape în acelaş timp ajunse în priul său îndemn.
scaunul domnesc al Moldovei trufaşul Vasile Biruinţa limbii româneşti asupra celei slavone
Vodă Lupu, pe care, după vorba lui Miron se explică pe altă cale, mult mai firească.
Costin, „nu-l încăpea Moldova ca pe un om Dela o vreme, către sfirşitul veacului al XVl-le,
cu liirea înaltă şi împărătească mai mult, decît diecii cunoscători de slavoneşte se împuţinară,
domnească". Chiar dela începutul domniei sale, iar curentul grecesc, ce prinse a se întări în
acest nesăţios Vodă pornise cu vrăjmăşie asupra acel timp, nefiind încă destul de general şi pu­
lui Mateiu, pe care voia să-l doboare din scaun ternic, actele, pe cari Ie cereau trebuinţele zil­
şi să pună în locti-i pe fiul ori, mai tîrziu, pe nice, începură a se redacta pe înţelesul popo­
ginerele său Timuş, hatmanul Cazacilor. rului, în limba lui. Cu încetul apoi aceasta
întreagă domnia lui Matei a fost conturbată pătrunse şi în cancelariile domneşti şi în cărţile
din pricina atacurilor făţişe şi a uneltirilor dosnice, bisericeşti.
pe cari acest Vasile Lupu le înfiripa necontenit în privinţa ace-
împotriva lui Mateiu, cînd Ia Poartă, cînd la tor din urmă, în
Râkoczy în Ardeal, ori la Tatari şi Cazaci. în văţaţii din princi­
toate aceste turburărî Râkoczy părtinia, ori se pate n'aveau decît
făcea că părtineşte, pe Matei, dar acorda de multe să urmeze exem­
ori sprijinul său şi Iui Vasile, cu care a încercat plul dat de Arde­
să înjghebe legături de cuscrie, plănuind împre­ leni cari din pro­
ună cu el, la 1639, chiar alungarea lui Mateiu. paganda religiosă
Vicleanul Râkoczy a ştiut să tragă mult folos iniţiată de Şasii
din vrajbele celor doi vrednici principi români, luterani şi conti­
cari printr’o unire şi bună înţelegere frăţească nuată din partea
ar fi putut săvîrşi lucruri cu mult mai folosi­ principilor calvini
toare pentru neamul nostru. ai Ardealului s’au
Stăpînirea amîndurora este totuşi de o mare ales cu un mare
însemnătate politică prin faptul, că ea urmează folos : dela 1544
ca o reacţiune contra Grecilor, cari „ameste­ şi pînă la 1648
cau domniile", stricaîiobiceiurile şi despoiaţi ţara. A. S. Principele Carol. li s’au dat succe­