Page 54 - 1906-13-16
P. 54

312                         LUCEAFĂRUL.                Nrul 13—16, 1906.

           frumseţă  ale  graiului  nostru  poporal  plîngerea  siei  liberarea  ţărilor  române  de  sub  jugul  tur­
          psalmistuluî  şi  tipări  „Viaţa  şi  petreacerea  sfin­  cesc.
          ţilor"  ca  să  înţeleagă  toţi.  —  In  Belgradul  Ar­  Puterea  Turcilor  începuse  a  se  ciătina,  fiind
          dealului vlădicul calvinizant Ştefan Simion tipări   ameninţată  acum  şi  din  partea  Austriei,  caşi  din
          la  1648  „Noul  Testament",  iar  la  1688  apăru   a  Rusiei  care,  „sub  pretextul  de  a  elibera  po­
          în  Bucureşti  sub  auspiciile  falnicului  Şcrban   poarele  creştine  de  sub  jugul  turcesc",  avea  să
          Cantacuzino  (1678—88)  Biblia  întreagă  în  ro­  păşiască  încurînd  agresiv  împotriva  Semiluneî.
          mâneşte,  traducere  menită  nu  numai  pentru   în  decursul  luptelor,  ce  au  urmat,  principii  ro­
          Munteni,  ci  şi  pentru  ceialaiţi  Români  cari  „tot   mâni  au  avut  un  rol  de  duplicitate  cît  se  poate
          dintr’o  fîntînă  cură".  Prin  aceasta  Muntenia  de­  de primejdioasă.
          vine  centrul  producţiei  literare  bisericeşti,  iar  în   Pe  faţă  se  arătau  părtinitori  ai  Turcilor,  ca
          Moldova  înfloreşte  literatura  cronicarilor,  pecînd   ai  unor  stăpînitorî  ai  lor,  dela  cari  atîrnau  şi
          Ardealul,  unde  propaganda  calvină  a  fost  ză­  cărora  trebuia  se  li  să  plătiască  regulat  mulţi­
          dărnicită şi iezită prin cea popistaşe, ajunge pradă   mea  de  pungi  încărcate  cu  birurile  grele.  Şer-
          luptelor  şi  frămîntărilor  confesionale,  din  cari   ban Cantacuzino obişnuia să se achite de această
          abia  cătră  sfîrşitul  veacului  al  XVill-lea  se  pot   îndatorire  într’un  mod,  care  făcea  că  banii  ex­
          Românii întrema.                   pediaţi  pe  sama  Sultanului  să  ajungă  iarăşi  în
            Sub  Matei  Basarab  şi  Vasile  Lupul  ţările  ro­  Ţară:  punea  anume  în  strîmtorile  Balcanilor
          mâne  erau  mai  scutite  încîtva  de  amestecul   hoţi  bulgari,  cari  prindeau  şi  despoiau  regulat
          Turcilor,  de  o  parte  fiindcă  Turcii  prinseră   solia  lui  Vodă,  aşa  că  aceasta  ajungea  la  Cons-
          frica  oştirilor  române  de  rînd,  cu  straşnicile  în-   tantinopol  cu  mina  goală,  iar  banii  îi  înapoiaţi
          frîngeri  faţă  de  Mihai  Viteazul,  de  altă  parte   oamenii  tocmiţi  lui  Vodă.  în  ascuns  uneltiau
          fiindcă  amîndoi  aceşti  principi,  ridicaţi  în  scau­  principii  cu  Austriecii  ori  cu  Ruşii,  cari  nu-î
          nul  domnesc  prin  încrederea  ţării,  aveau  şi spri­  mai  slăbiau  din  făgăduelî  amăgitoare.  Cu  toate
          jinul  Ardealului,  care  devenise  puternic  şi  ap­  acestea,  nu  cutezară  a  păşi  pe  faţă  cu  planurile
          roape  independent  prin  cîrmuirea  înţeleaptă  aluî   or,  fiindcă  nu  aveau  destulă  încredere,  că  creş­
          Bethlen,  izbutind  acesta  să  aibă  în  primul  de­  tinii ar putea fi mai puternici decît otomanii.
          ceniu  al  războiului  de  30  de  ani  un  rol  în­  Aşa  se  întîmplă  că  cu  prilejul  asedierii  Vie-
          semnat chiar şi în politica europeană.  neî  prin  Turci  (1683),  atît  Şerban  Cantacuzino
            Răkoczeştiî  amîndoi  au  mare  influenţă  asu­  cît  şi  George  Duca  al  Moldovei,  deşi  ambii
          pra  principatelor.  Vasile  Lupul  este  alungat  la   aderenţi  ai  politicei  germane,  totuşi  se  găsesc,
          1653  din  scaun  prin  George  Râkoczy  11.  Dar   de voie de nevoie, în tabăra Turcilor.
          încurînd  (1658)  Râkoczy,  provocînd,  prin  expe­  Succesorul lui Şerban, Constantin Brancovean,
          diţia  sa  aventurioasă  în  Polonia,  mînia  Turcilor,   purtă  şi  el  o  politică  de  precauţiune  şi  de  du­
          fu  destituit  din  partea  acestora,  fapt  care  aduse   plicitate care  îi puse capul. Era la început contra
          şi  căderea  lui  George  Ştefan  în  Moldova  şi-a   Austriecilor,  apoi  s’a  înţeles  cu  ei  şi  făcu  în-
          lui  Constantin  Basarab  în  Muntenia,  fiindcă   tr’ascuns  şi  Ruşilor  promisiuni,  dacă  vor  ieşi
          amîndoi  ajutară  în  aceea  expediţie  pe  Râkoczy,   învingători  asupra  Turcilor.  Daria  1711,  cind
          deşi  mai  mult  de  silă.  Dintre  următorii  Domni   în  faţa  acestora  ţarul  Petru-Cel-Mare,  pentru  a
          români  pe  mulţi  îi  ajunge  prin  mazilire  ori   scăpa  de  ruşinea  unei  capitulaţiuni,  se  văzu
          prin  otravă  mînia  păgînului,  împotriva  căruia   silit  a  primi  o  pace  nefavorabilă,  Brancovean  u
          se  pornise  o  mişcare  reacţionară.  Deja  în  de­  îşi  perdu  încrederea  în  Ruşi,  spunînd  că  „Turcii
          cursul  luptelor  lui  Mihai  Viteazul  se  formase  o   trebuesc  învinşi  cu  altceva,  decît  cu  glăji  de
          partidă  a  boierilor  cari,  încrezători  în  armata   rachiu".  —  Prin  pungile  de  bani  trimise  la
          naţională,  doriau  să  curme  raportul  de  atîr-   Constantinopol  cerca  apoi  să  se  asigure  din  nou
          nare  faţă  de  Turci  şi  să  împartă  între  dînşiî   de  prietinia  Turcilor,  dar  la  Poartă  uneltiau
          cîrmuirea,  întemeind  un  regim  oligarhic,  sub   Cantacuzineştiî,  potrivnicii  lui,  cari  l-au  pîrît
          protecţia  vreuneia  dintre  puterile  creştine.  Unii   pentru  inclinările  lui  spre  Austrieci  şi  Ruşi.
          aşteptau  dela  ajutorul  Austriei,  alţii  dela  al  Ru­  Chemat la Constantinopol, fu omorît în Joia
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59