Page 54 - 1906-13-16

312 LUCEAFĂRUL. Nrul 13—16, 1906.

frumseţă ale graiului nostru poporal plîngerea siei liberarea ţărilor române de sub jugul tur­
psalmistuluî şi tipări „Viaţa şi petreacerea sfin­ cesc.
ţilor" ca să înţeleagă toţi. — In Belgradul Ar­ Puterea Turcilor începuse a se ciătina, fiind
dealului vlădicul calvinizant Ştefan Simion tipări ameninţată acum şi din partea Austriei, caşi din
la 1648 „Noul Testament", iar la 1688 apăru a Rusiei care, „sub pretextul de a elibera po­
în Bucureşti sub auspiciile falnicului Şcrban poarele creştine de sub jugul turcesc", avea să
Cantacuzino (1678—88) Biblia întreagă în ro­ păşiască încurînd agresiv împotriva Semiluneî.
mâneşte, traducere menită nu numai pentru în decursul luptelor, ce au urmat, principii ro­
Munteni, ci şi pentru ceialaiţi Români cari „tot mâni au avut un rol de duplicitate cît se poate
dintr’o fîntînă cură". Prin aceasta Muntenia de­ de primejdioasă.
vine centrul producţiei literare bisericeşti, iar în Pe faţă se arătau părtinitori ai Turcilor, ca
Moldova înfloreşte literatura cronicarilor, pecînd ai unor stăpînitorî ai lor, dela cari atîrnau şi
Ardealul, unde propaganda calvină a fost ză­ cărora trebuia se li să plătiască regulat mulţi­
dărnicită şi iezită prin cea popistaşe, ajunge pradă mea de pungi încărcate cu birurile grele. Şer-
luptelor şi frămîntărilor confesionale, din cari ban Cantacuzino obişnuia să se achite de această
abia cătră sfîrşitul veacului al XVill-lea se pot îndatorire într’un mod, care făcea că banii ex­
Românii întrema. pediaţi pe sama Sultanului să ajungă iarăşi în
Sub Matei Basarab şi Vasile Lupul ţările ro­ Ţară: punea anume în strîmtorile Balcanilor
mâne erau mai scutite încîtva de amestecul hoţi bulgari, cari prindeau şi despoiau regulat
Turcilor, de o parte fiindcă Turcii prinseră solia lui Vodă, aşa că aceasta ajungea la Cons-
frica oştirilor române de rînd, cu straşnicile în- tantinopol cu mina goală, iar banii îi înapoiaţi
frîngeri faţă de Mihai Viteazul, de altă parte oamenii tocmiţi lui Vodă. în ascuns uneltiau
fiindcă amîndoi aceşti principi, ridicaţi în scau­ principii cu Austriecii ori cu Ruşii, cari nu-î
nul domnesc prin încrederea ţării, aveau şi spri­ mai slăbiau din făgăduelî amăgitoare. Cu toate
jinul Ardealului, care devenise puternic şi ap­ acestea, nu cutezară a păşi pe faţă cu planurile
roape independent prin cîrmuirea înţeleaptă aluî or, fiindcă nu aveau destulă încredere, că creş­
Bethlen, izbutind acesta să aibă în primul de­ tinii ar putea fi mai puternici decît otomanii.
ceniu al războiului de 30 de ani un rol în­ Aşa se întîmplă că cu prilejul asedierii Vie-
semnat chiar şi în politica europeană. neî prin Turci (1683), atît Şerban Cantacuzino
Răkoczeştiî amîndoi au mare influenţă asu­ cît şi George Duca al Moldovei, deşi ambii
pra principatelor. Vasile Lupul este alungat la aderenţi ai politicei germane, totuşi se găsesc,
1653 din scaun prin George Râkoczy 11. Dar de voie de nevoie, în tabăra Turcilor.
încurînd (1658) Râkoczy, provocînd, prin expe­ Succesorul lui Şerban, Constantin Brancovean,
diţia sa aventurioasă în Polonia, mînia Turcilor, purtă şi el o politică de precauţiune şi de du­
fu destituit din partea acestora, fapt care aduse plicitate care îi puse capul. Era la început contra
şi căderea lui George Ştefan în Moldova şi-a Austriecilor, apoi s’a înţeles cu ei şi făcu în-
lui Constantin Basarab în Muntenia, fiindcă tr’ascuns şi Ruşilor promisiuni, dacă vor ieşi
amîndoi ajutară în aceea expediţie pe Râkoczy, învingători asupra Turcilor. Daria 1711, cind
deşi mai mult de silă. Dintre următorii Domni în faţa acestora ţarul Petru-Cel-Mare, pentru a
români pe mulţi îi ajunge prin mazilire ori scăpa de ruşinea unei capitulaţiuni, se văzu
prin otravă mînia păgînului, împotriva căruia silit a primi o pace nefavorabilă, Brancovean u
se pornise o mişcare reacţionară. Deja în de­ îşi perdu încrederea în Ruşi, spunînd că „Turcii
cursul luptelor lui Mihai Viteazul se formase o trebuesc învinşi cu altceva, decît cu glăji de
partidă a boierilor cari, încrezători în armata rachiu". — Prin pungile de bani trimise la
naţională, doriau să curme raportul de atîr- Constantinopol cerca apoi să se asigure din nou
nare faţă de Turci şi să împartă între dînşiî de prietinia Turcilor, dar la Poartă uneltiau
cîrmuirea, întemeind un regim oligarhic, sub Cantacuzineştiî, potrivnicii lui, cari l-au pîrît
protecţia vreuneia dintre puterile creştine. Unii pentru inclinările lui spre Austrieci şi Ruşi.
aşteptau dela ajutorul Austriei, alţii dela al Ru­ Chemat la Constantinopol, fu omorît în Joia