Page 61 - 1906-13-16

Nrul 13- 16, 1906. LUCEAFĂRUL 319
din Iaşî şi trimis în Rusia (Mai 1828), Grigorie Domnilor dintre Boeriî pămîntenl de cătră ob­
Ghica apucă de fugi în Ardeal (Iulie 1828). şteasca adunare extraordinară trebuia să fie
De acum înainte ambele Ţări rămin, aproape şase confirmată de Poarta otomană suzerană şi de
ani, sub cîrmuirea Divanurilor prezidate de Curtea imperială a Rusiei protectoare; legile şi
Generalii armatelor de ocupaţie, Pahliu şi Kis- hotărîrile obşteştii adunări obişnuite, ce se aduna
selew, pînă în Aprilie 1834, cînd împrejurările în fiecare an odată, trebuiau să primiască un
puseră iarăşi în fruntea Principatelor doi Domni fel de sancţionare de la aceiaşi Poartă şi dela
pămîntenl: pe Alexandru Ghica în Ţara Româ­ aceiaşi Curte; iar raporturile economice dintre
nească şi pe Mi hai Sturza în Moldova. proprietarii mari de pămînt (boeriî şi mănăsti­
Din timpul acestei îndelungate şi grele ocu- rile) şi dintre muncitorii agricoli, se aşezară
paţiunl şi ocîrmuirl ruseşti în Principate reeşi astfel încît cel dintîl avură totul : — drepturi
Regulamentul Organic, întîia legislaţie modernă fără datorii, iar cel de ai doilea nimica: datorii
şi europeană, întîia Constituţie a Ţărilor Ro­ fără drepturi.
mâne. Şi anume iată cum : Se înţelege dar că aceste nouă legiuiri or­
Ruşii învingînd pe Turci şi alungîndu-I cu totul ganice ale Ţărilor-Române erau de natură a nu
din cetăţile pe cari le mai stăpîniau pe amîn- putea mulţumi pe acel din bunii patrioţi al
două malurile Dunării, impuseră acestora pacea căror ideal era neatîrnarea politică a ţărilor şi
de la Adrianopol (2 Sept. 1828) care întări cele pe acel din tineri, în mintea şi inima cărora
stipulate în convenţia dela Akkermann (22 Sept. începuse a încolţi ideile de libertate socială ce
1826) şi care scoase Ţările Române de sub se plămădiau în Apus. Şi lupta acestora, „a
suzeranitatea nominală a Turcilor şi le puse partidului naţional", împotriva protectoratului
sub suzeranitatea — aceasta efectivă — a Ruşilor. rusesc începe odată cu domniile zise regulamen­
Această convenţie întărită de tratatul de la tare, continuă în tot timpul lor şi triumfă în
Adrianopol cuprindea două puncte capitale : parte sfîrşindu-se odată cu ele: — la 1848!
întîiul cu privire la alegerea Domnilor, de cătră Cu încetarea ocupaţiei ruseşti în Ţările-Ro-
Divanurile ţărilor, dintre boeriî pămîntenl pe mâne şi cu punerea Regulamentelor organice în
timp de şepte ani şi confirmarea lor de cătră aplicare, Poarta în înţelegere cu Rusia numi
cele două Puteri suzerane; al doilea cu privire Domn în Moldova pe Mi hal Sturza (1834—1841),
la o nouă organizare a ţărilor pe temeiul ve­ iar în Ţara-Românească pe Alexandru Ghica
chilor legi şi obiceiuri. — Pătrunderea civiliza­ (1834—1842), căruia-î urmă Gheorghe Bibescu
ţiei europene în Ţările Române cît şi continua (1842—1848). Domniile acestora s’au zis re­
lor propăşire cereau, cu necesitate, pentru toate gulamentare, căci au guvernat pe temeiul Re­
clasele sociale, o legislaţie de organizare fun­ gulamentelor organice. Şi fiindcă aceste, după-
damentală sub toate raporturile şi în amîndouă cum am spus, cuprindeau dispoziţiunl bune şi
ţările. Regulamentele organice — unul pentru folositoare sub raportul administrativ, juridic
Moldova, altul pentru Ţara Românească — al­ şi cultural, de sine înţeles că în aceste privinţe
cătuite de boeriî pămîntenl anume aleşi pentru ţările au căpătat o organizaţiune nouă şi solidă.
această lucrare, puşi însă sub conducerea şi Astfel, instituirea unei adunări obşteşti cu pu­
influenţa generalului Kisselew, veniră să umple tere legislativă şi administrativă, deschilinirea
această necesitate în de obşte simţită. Visterieî Statului de aceea a Domnului, aşezarea
Numai cît dacă aceste Regulamente dădură unul nou, singur şi general impozit în locul mul­
Ţărilor noastre o organizare mulţumitoare şi tiplelor dări de mal nainte, sistematizarea justi­
serioasă sub raportul administrativ şi juridic, ţiei pe instanţe, regularisirea ocîrmuirii judeţiene
ba chiar şi sub raportul organizaţiunil şcolare şi comunale etc. au dat o faţă nouă, modernă,
şi militare, sub raportul politic şi social-econo- europeană,. Ţărilor Române; se croiră şi se bă­
mic, — ele puseră Ţările Române sub influ­ tură şosefe şi drumuri în toate părţile; se făcură
enţa directă a Curţii imperiale din St. Peters- lucrări de utilitate publică în oraşe şi tîrguri;
burg şi concentrară toată puterea în mînile se întocmiră spitale şi aşezăminte filantropice;
Domnului şi ale Boerilor săi. Căci alegerea se înfiinţară pătulele de rezervă pentru cazuri