Page 62 - 1906-13-16

320 LUCEAFĂRUL Nrul 13-16, 1906
de secetă şi foamete; asemefTea carantine şi Revoluţiunea de la 1848, izbucnind la Paris în
posturi medicale pentru cazuri de molimă; se Februarie şi trecînd cu iuţala fulgerului din capi­
întreţinură corpuri ostăşeşti de dorobanţi, cor- tală în capitală prin întreagă Europa ce ntraiă, ajunge
donaşî, grăniţerî etc. şi se luară măsuri pentru în Martie la Dunăre, unde Moldovenii încercară
activarea comerţului în lăuntru şi în afară. mai întiî a se ridica pentru obţinerea reforme­
Iar pe deasupra tuturor era preocuparea ge­ lor timpurilor celor nouă. Intr’adevăr, partidul
nerală şi sinceră pentru crearea şi susţinerea de progresist naţional de aci, deşi neasemănat mai
şcoli primare prin oraşe şi tîrguri şi de şcoli se­ slab şi mai puţin organizat decît cel din Ţara
cundare (colegii şi seminariî), ba chiar şi supe­ Românească, porneşte cel dintîî lupta, agitînd
rioare în Capitale. Şi odată cu aceste şcoli în­ în favoarea noilor reforme pe care le formulează
cepură a prinde fiinţă statornică literiie şi presa Domnului într’o adresă. Mihai Vodă Sturza însă,
pe de o parte, artele şi teatrul pe de alta. cu răspunsul ce le dădu, izbuti să desfacă par­
Dar toate aceste întocmiri, de natură a asi­ tidul „revoluţionar" — şi aşa destul de mic!
gura propăşirea ţărilor şi a îmbucura pe toţi — în două : cei mulţumiţi cu răspunsul Dom­
bunii patrioţi ai vremilor acelora, începură a nului — bătrînii; cei nemulţumiţi — tinerii.
nelinişti pe Ruşi, cari nu puteau vedea cu ochi Aceştia voesc acum să dee agitaţiunii lor un
buni rădicarea şi luminarea sufletească a po­ caracter mai revoluţionar, silind pe Domn a
porului român, lată de ce ei căutară prin toate primi Constituţia sau detronîndu-1. Mihai Vodă
mijloacele pe care şi le rezervaseră la întocmirea nu le dădu însă răgaz pentru astfel de fapte ;
Regulamentelor organice, să intervină, prohibuind, căci într’o noapte, pe cînd erau cu toţii adu­
pe cît în putinţă le sta, pornirile avîntate spre naţi în casa Ici Alecu Mavrocordat, îi prinde
cultură, prin şcoale, ale Ţărilor Române. şi-î leagă, surghiunindu-î pe unii pe la mănăs­
Aceasta însă îndîrji pe nemulţumiţii protecto­ tirile cu închisori, pe alţii peste hotare.
ratului rusesc şi dădu prilej nemulţumiţilor per­ Şi aşa se sfirşi „revoluţia" de la 1848 din
sonali ai Domnilor a se manifesta. Astfel se al- Moldova.
cătuiră două opoziţii, ale partidelor naţionale, Partida progresistă-naţională era mult mai
in frunte cu Ion Cîmpineanu în Ţara Românească puternică şi mai bine organizată în Ţara Ro­
şi cu Alexandru Sturza în Moldova, care opo­ mânească. De aceia şi mişcarea făptuită de ea aci
ziţii neliniştiau politiceşte guvernul Domnilor. Mai la 1848 are un caracter mai puternic, un resunet
dibaciu, Mihaiu Vodă Sturza ştiu să zădărniciască mai mare şi, prin faptul c’a fost urmată de o
planurile şi lucrările partidei naţionale din Mol­ frumoasă şi vitează luptă împotriva unei oşti
dova; Alexandru Ghica şi Gheorghe Bibescu străine, s’a înscris în analele istoriei noastre
însă avură de luptat, cu măsuri represive şi au­ naţionale ca o adevărată revoluţie.
toritate chiar, în contra opoziţiei naţionale din începutul acestei revoluţii se făcu prin pro­
Ţara Românească, a căreia agitaţie crescu în clamarea, la Islaz, în ziua de 9 Iunie, a unei
mod neaşteptat cînd Domnul concesionă Rusului Constituţii, în mijlocul unei mari adunări de popor,
Trandafiloff exploatarea bogăţiilor miniere ale în fruntea căreia se găsia Ion Eliade, Ştefan
Ţării şi nu se potoli decît atunci cînd Domnul Golescu şi Cristian Teii. Această constituţie în­
revocă această concesiune. scria, ca şi acea a partidei naţionale din Mol­
în definitiv, domniile regulamentare, care avură dova: independenţa administrativă şi legislativă
cele mai bune urmări întru ceia ce priveşte în­ a ţării; egalitate de drepturi politice şi civile lo­
ceputul organizării temeinice pentru moderni­ cuitorilor ; contribuţiune generală ; adunare ob­
zarea ţărilor Române, prilejiră naşterea, întreţi­ ştească alcătuită din reprezentanţi aleşi din toate
nerea şi creşterea partidelor naţionale, ale căror clasele sociale: responsabilitate pentru Capul Sta­
aspiraţiuni erau, mai ales în Ţara Românească, tului, pentru miniştri şi funcţionari; libertate
încă de pe acum aceleaşi cari se vor for­ pentru tipar; recompense dela Patrie şi nu dela
mula la 1848 şi la 1857: autonomia guvernelor, Domn, autonomie judeţelor pentru alegerea sluj­
libertatea şi egalitatea locuitorilor şi unirea ţărilor. başilor; gardă naţională; emanicipare pentru
* * * mănăstirile închinate la Locurile Sfinte; desfiin-