Page 63 - 1906-13-16
P. 63

Nrul 13-16, 1006.            LUCEAFĂRUL                        331
         tarea  clăcei  ţăranilor7  desrobirea  ţiganilor  ;  în­  Ruşii ţinură ţara ocupată, guvernînd prin obiş­
         văţătură  egală,  completă  şi  gratuită  pentru  toţi   nuitul  lor  comisar,  pînă  la  19  Aprilie  1849,  cînd
         fiii  Românilor  şi,  în  sfîrşit,  alte  cîteva  dispoziţi-   încheiară  cu  Turcii  convenţia  dela  Balta  Liman,
         uni  tot  aşa  de  salutare  pentru  viaţa  viitoare  a   după  care  regulamentul  organic  va  rămîne  în
         poporului român.                   vigoare,  cu  deosebire  că  in  locul  adunărilor  ob­
           Această  Constituţie,  proclamată  şi  în  Bucu­  şteşti  puterea  legislativă  şi  administrativă  va  fi
         reşti.  dupăce  Regulamentul  organic  fu  ars  şi  în-  încredinţată unor Divanuri ad-hoc, compuse numai
         mormîntat  cu  mare  alaiu  de  batjocură,  fu  pri­  din  cîţiva  boeri  şi  clerici;  iar  Domnii  nu  vor
         mită  şi  semnată,  în  ziua  de  11  Iunie,  de  însuşi   mai  fi  aleşi,  ci  numiţi  de-adreptul  —  pe  termin
         Domnul  Ţării  Gheorghe  Bibescu,  care  completă   de  şepte  ani  —  de  cele  două  împărăţii,  cea  su­
         opera  numind  un  guvern  dintre  oamenii  revolu-   zerană  şi  cea  protectoare,  cari  vor  mai  ţine  Î11
         ţiuniî  ;  temîndu-se  insă  de  urmările  acestui  fapt,   coastele  acestor  Domni  şi  cîte  un  comisar  ex­
         peste  două  zile,  13  Iunie,  Domnul  părăsi  tro­  traordinar,  cu  menirea  de-a  priveghia  mersul
         nul  şi  Ţara,  căutînd  adăpost  peste  munţi,  în   ocîrmuirii din lăuntru a ţării.
         Ardeal.  Atunci  se  institui  un  guvern  provizoriu   Pe  temeiul  acestei  convenţii  se  numiră  atunci
         care  luă  în  mînile  sale  cîrmuirea  ţării,  căutînd   Domni:  Barbu  Ştirbei  în  Tara  Românească  şi
         chiar  a  se  pune  în  legături  directe  cu  împără­  Grigorie Ghica în Moldova.
         ţia  suzerană  şi  cu  Puterile  europene.  In  acest
         scop  trimite  pe  Ion  Ghica  la  Constantinopol,   Domniile  aceste,  zise  dela  Baita  Liman,  ţi­
         pe  Dini.  Brătianu  la  Pesta,  pe  A.  Golescu  la   nură  tocmai  şepte  ani,  pînă  la  tratatul  din  Paris
         Paris  şi  pe  Ion  Maiorescu  la  Francfurt,  unde   dela  18  Martie  1856,  cînd  Poarta  numi  cîte  un
         era adunat Parlamentul Ţărilor germane.  caimacam în fiecare ţară. Şi cum amîndoî Domni
           Faptele  aceste  cît  şi  măsurile  pe  care  guver­  —  şi  Ştirbei  şi  Ghica  —  s’au  dovedit,  cel  întîi
         nul  provizoriu  le  luase  pentru  rezolvarea  ces-   ca  un  foarte  bun  gospodar,  cel  de  al  doilea  ca
         tiuniî  împroprietăririi  ţăranilor,  alarmară  în  cel   un  foarte  bun  patriot  —  multe  lucruri  bune  s’ar
         mai  mare  grad  pe  Ruşi,  cari  dupăce  urziră  o   fi  putut  îndeplini  în  aceşti  şepte  ani  în  Ţările
         mişcare  cont  a-revoluţionară  prin  colonelii  Odo-   Române  atit  pentru  organizaţiunea  cît  şi  pentru
         bescu  şi  Solomon,  cerură  Turcilor  să  intervină   viitorul  lor.  Din  nefericire  însă,  ocupaţiile  mili­
         în  Ţara  Românească  cu  puterea  armată,  pentru   tare  mai  îndelungate  —  a  Ruşilor  mai  întîi,  a
         restabilirea  statului —  quo ante — al înmormîn-   Austriecilor  mai  apoi  —  şi  calamităţile  de  tot
         tatului Regulament organic !       soiul  —  molimele,  foametea  şi  lăcustele  —  ce
           Şi  într’adevăr,  la  începutul  lui  Septemvrie,   căzură  pe  capul  bietelor  ţări.  zădărniciră  mult
         o  oaste  turcească  trecu  Dunărea  pe  la  Giur­  atît opera de organizare a lui Ştirbei, cit şi opera
         giu,  ca  să  ocupe  Bucureştii.  Aci  însă,  in  Dealul   politică a lui Ghica.
         Spirii,  pe  locul  unde  astăzi  se  înalţă  un  frumos   Cu  toate  aceste  cel  dinţii  puse  în  serviciul
         şi  plin  de  avînt  monument,  o  neînţelegere  născu   Ţării  Româneşti  o  solicitudine  deosebită  pen­
         o  luptă  înverşunată,  în  care  o  mînă  de  oşteni   tru  organizarea  mai  departe  a  învăţămîntului,
         de-aî  noştri  ţinu  pept  oştirii  turceşti  de  ocu­  justiţiei  şi  miliţiei,  pentru  dezvoltarea  agricui-
         paţie.  Astfel  bravii  luptători  salvară  onoarea   turei  şi  comerţului,  pentru  aşezarea  mai  mul­
         mişcării  revoluţionare  din  Ţara  Românească,   ţumitoare  a  raporturilor  dintre  proprietari  şi
         înscriind  cu  sîngele  şi  sacrificiul  vieţii  lor  o   muncitorii  agricoli  şi  pentru  efectuarea  lucrărilor
         frumoasă  şi  duioasă  pâgină  în  istoria  noastră   de  utilitate  publică  prin  oraşe,  prin  tîrguri  şi
         naţională.'  Căci  dela  Mihai  Viteazul  încoace   prin  întreaga  ţară.  Iar  cel  de  al  doilea,  Grigorie
         Românii  nu  mai  avură  prilej  pînă  acum  să   Ghica,  înconjurat  fiind  de  toţi  bunii  patrioţi  ai
         lupte singuri şi direct contra Turcilor!  anului  1848,  dădu  libertate  şi  mijloace  acestora
           Lupta  din  Dealul  Spirii  dădu  insă  motiv  Ru­  spre  a  propaga  cît  mai  intens  şi  cît  mai departe,
         şilor  de  a  trimite  în  Ţara  Românească  oastea   în  ţară  şi  străinătate,  pentru  aducerea  la  înde­
         lor  de  ocupaţie.  Atunci  guvernul  provizoriu  fugi,   plinire  a  aspiraţiunilor  lor  politice-naţionale,  al
         revoluţia se sfîrşi şi ordinea se restabili.  cărora cel mai sincer şi credincios aderent era,:
   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67   68