Page 64 - 1906-13-16

322 < LUCEAFĂRUL Nrul 13-16, 1906.

— unirea Ţărilor Române sub un principe din
dinastiile străine ale Europei Intr’adevăr, con­
trar celor ce se petreceau 1 Ţara Românească,
unde revoluţionarilor exilaţi la 1848 şi tinerilor
ce li se alăturaseră, li se închisese graniţele, —
în Moldova se adunară în jurul Domnului toţi
acei tineri pe cari Mihaiu Vodă Sturza îi sur­
ghiunise peste hotare şi, prin graiul şi scrisul
lor, porniră un puternic curent în favoarea unirii
ţărilor surori, pregătind astfel în ţară ceia ce
soţii lor, Pribegii, pregătiau în străinătate. Iată
de ce dar Moldova va avea partea sa de glorie
deosebită în desfăşurarea evenimentelor istorice
cari vor pregăti efectuarea Unirii, evenimente
pe cari le deschide tratatul din Paris dela 1856
care, la rîndul său, pune capăt Domniilor dela
Balta-Liman.
M. S. Regele la 1871.
Dupăce Rusia fu zdrobită in războiul Crimeiî, miciască aceste alegeri şi să facă altele nouă
un congres al celor şepte mart puteri europene Aşa se şi făcu, şi aceste deteră Divanului ad-
se întruni la Paris, în Martie 1856, să încheie hoc din Moldova numai deputaţi unioniştî.
tratatul de pace. Şi cum o bună parte din lu­ Cauza unirii era acum cîştigată pentru tot-
crările acestui congres fură privitoare la Ţările d’auna. în Ţara-Românească lucrurile merseră
Române, în tratatul dela Paris se hotărî urmă­ mai lesne, de vreme ce caimacamul Alex. Ghica
toarele cu privire la aceste: Ţara Românească era partizan el însuşi al unirii.
şi Moldova se scot de sub protectoratul rusesc, Astfel în Septembrie 1857, se întruniră Di­
rămînînd numai sub suzeranitatea Porţii şi sub vanurile ad-hoc în laşi şi Bucureşti şi în zilele
garanţia celor şepte mari Puteri; o comisiune de 7 şi 9 Octomvrie votară în unanimitate şi
specială a acestor Puteri se va întruni în Bucu­ la fel, în mijlocul celui mai curat şi înalt en-
reşti ca să studieze şi să propună bazele or­ tuziazm, următoarele: autonomia Ţărilor în cu­
ganizaţiei viitoare a celor două ţări; în sfîrşit, prinderea vechilor Tratate încheiate cu Turcii;
Divanurile ad-hoc vor fi chemate ca să exprime unirea lor sub un Principe ales dintr’o dinastie
dorinţele lor cu privire la această nouă orga­ domnitoare în Europa; garantarea neutralităţii
nizare. pămîntului acestor două Ţări, şi încredinţarea
Tot pe temeiul acestui tratat, Poarta numi cai­ puterii legislative unei adunări obşteşti, în care
macam în Ţara Românească pe AlexandruGhica, să fie reprezentate toate interesele poporului.
fostul Domn, iar în Moldova avu grije a numi Comisarii Puterilor străine, adunaţi în Bucu­
pe Toderiţă Balş şi, după moartea acestuia, pe reşti, luînd aceste voturi ale ambelor Divanuri,
Nicolae Vogoride, amîndoî duşmani înverşu­ se duseră la Paris, unde, în August 1858, se
naţi ai unirii, ca astfel, cu ajutorul lor, să poată strînse din nou un congres, care avea să în-
înfrîna, pe cît cu putinţă va mai fi, curentul pu­ tocmiască convenţia privitoare la organizarea
ternic pentru unire pe care-1 cultivau cu atîta Ţărilor Române.
ardoare patrioţii moldoveni. Şi într’adevăr, în Acest congres nu primi însă unirea politică
primăvara anului 1857, dupăce Poarta publică a Ţărilor, astfel cum o doriau Divanurile ad-hoc,
firmanul pentru convocarea Divanurilor ad-hoc ci numai cea administrativă. Şi-anume în înţe­
— Vogoride, întrebuinţînd toate mijloacele şi lesul că fiecare ţară să-şi aibă Domnul său
uneltirile închipuite, izbuteşte să-şi aleagă nu­ propriu, ministerul său şi adunarea sa ob­
mai deputaţi anti-unionişti. Dar protestul ener­ ştească ; iar instituţiuni comune să fie numai
gic al Puterilor sili pe Poarta otomană să ni- înalta curie de casaţie şi Comisiunea centrală