Page 66 - 1906-13-16

324 LUCEAFĂRUL Nrul 13-16, 1906

cipatelor; iar cel de al doilea minister, a luî săvîrşire mai rămînea numai domnia ereditară
Nic. Kreţulescu, fu preocupat de modalitatea a unui Principe dintr’o dinastie domnitoare în
secularizării averilor mănăstireşti. Rezolvarea Europa. Şi domnia personală a Domnului, ma­
acestei cestiunî rămase însă pe sama luî Mih. nifestată mai ales sub ultimul minister al luî
Kogălniceanu care, luînd cîrma Statului în Nic. Kreţulescu, care înlocuise pe Kogălniceanu,
destoinicele sale mînî, făcu din capul locu­ îndemnă pe bunii patrioţi a lucra spre aducerea
lui să se voteze o sumă de legi pentru or­ la îndeplinire a acestei ultime şi singure dintre
ganizarea diferitelor instituţiuni ale Statului, legi dorinţele exprimate de Divanurile ad-hoc care
atît de bine şi trainic alcătuite, incit unele, rămase neîndeplinită. Chiar Domnul, înţelegînd
cum acea a instrucţiunii publice, rămaseră în că inimele conducătorilor poporului român s’au
vigoare pînă în zilele noastre. întreaga gri^ a întors de cătră dînsul, manifestă, în Decembrie
luî Kogălniceanu se îndreptă însă spre a găsi 1865, cu prilejul deschiderii Corpurilor legiui­
modalitatea rezolvării celor două mari cestiunî: toare, dorinţa de a se retrage, pentru a face loc
împroprietărirea ţăranilor şi secularizarea ave­ unui Principe străin, care singur numai putea,
rilor mănăstireşti. Şi fiindcă cu camera privi­ in împrejurările de atunci, să dea ţării stabili­
legiată, ce fiinţa pe baza convenţiei din Paris, tatea, de care avea atita nevoie, şi să-i garanteze
nu se puteafi îndeplini aceste mari şi însemnate siguranţa politică care-i era aşa de ameninţată.
reforme, Kogălniceanu hotărî pe Domnul sau Opoziţia puternică ce se formă în contra Dom­
să facă lovitura de stat dela 2 Mai 1864: — nului nu-î lăsă însă multă vreme de chibzuire
cainerile fură disolvate şi Domnul proclamă Sta­ pînă a părăsi de bună voie tronul, ci, în noaptea
tutul, noua lege de organizare fundamentală a de 11 Februarie 1866, îl sili să abdice şi să în­
ţării, pe care-1 supuse aprobării poporului prin credinţeze puterea unei locotenente domneşti,
plebiscit. compusă din Nic. Golescu, Lascar Catargi şi
Prin această patriotică lovitură de stat, situaţia colonelul Nic. Haralambie.
se limpezi deodată, — Principatele-Unite obţi-
nînd dela Puterile europene garante dreptul de In ziua următoare detronării lui Cuza chiar,
a-şî putea alcătui singure întocmirile lor din lă- la 11 Februarie, Corpurile Legiuitoare, Camera
untru, iar Domnul şi Sfetnicul său putinţa de şi Senatul, proclamară cu unanimitate, Domn
a aduce la îndeplinire reformele dorite. al Principatelor Unite pe Contele Filip de Flandra,
Acum dar se făcu definitiva secularizare a mort mai deunăzi, fratele mai mic al M. S.
averilor mănăstirilor greceşti, cari stăpîniau Regelui Leopold al Belgiei. Acesta însă refuzînd
aproape a şeptea parte din întregul părnînt al tronul, poporul Român alese, prin plebiscit, cu
ţării şi care ţiutiau, prin nesupunerea la legile 685,(XX) voturi contra 224, pe Principele Carol
patriei, să alcătuiască un fel de stat în stat; de Hohenzollern-Sigmaringen. Cu această ale­
acum se făcu, prin răscumpărare de părnînt, gere se înscrise în analele istoriei române cea
împroprietărirea şi încetăţenirea sutelor de mii din urmă din aspiraţiunile naţionale, pentru cîş-
de clăcaşî, ai căror înaintaşi, cu preţul vieţii şi tigarea cărora se străduiseră şi luptaseră două
vredniciei lor, păstrară tot rostul ţărilor române; generaţiuni de aleşi patrioţi. Acum poporul
acum se făcu legea electorală, care dădu drep­ român încheie epoca restauraţiunii sale naţio­
turi cetăţeneşti şi celor neprivilegiaţî de soartă, nale şi începe o altă epocă pentru consolidarea
democratizînd astfel societatea română; acum, Statului şi întemeierea Regatului. Aceasta este:
în sfîrşit, se reorganizează temeinic armata, în-
văţămîntul, justiţia şi administraţia statului sub II. Istoria României contimporane
toate ale sale feţe. şi a
Aceste sînt operile mari de cari, cum ziceam, M. S. Regelui Carol I.
vor rămîne pentru vecie legate numele luî Cuza — 1866—1906.
Vodă şi a lui Kogălniceanu. Ele au pus temelia M. S. Regele Carol, al doilea fiu al Princi­
statului român viitor şi aii completat opera pelui Carol Anton de Hohenzollern şi al Prin­
istorică a restauraţiei naţionale, pentru a căreia cipesei Iosefina de Baden, s’a născut la 8 Apri-