Page 68 - 1906-13-16

326 LUCEAFĂRUL Nrul 13-16, 1906.
Acum se putea începe opera mare pentru con­ cepe atît pentru Ţară cît şi pentru Domnul ei:
solidarea tronului, pentru asigurarea poziţeî po­ stabilitatea guvernelor începe a se întemeia, iar
litice a României în concertul statelor Europene simţămîntul dinastic a se generaliza şi a prinde
şi pentru întocmirea mai departe a ţării. consistenţă trainică în inima naţiunii.
Şi aceasta mulţumită Domnului care zicea
Lucrarea Adunării Constituante fiind termi­
nată, Domnul depune jurămînt pe Constituţie, Românilor la venirea sa în ţară : Credeţi în mine,
precum cred eu în voi! Căci — zice un distins
arătînd totodată şi problemele pe care ţara tre­
biograf al M. S. Regelui Carol şi un ales bărbat
buia să ie îndepliniască cît mai neîntîrziat: dez­
voltarea puterilor morale şi materiale ale na­ politic — „măestria politică prin care Princi­
ţiunii, prin ridicarea bisericii, prin răspîndirea pele Carol a izbutit să facă din România o ţară
monarhică şi dinastică în convingerea tuturor
învăţăturii, prin buna administraţie şi justiţie,
prin ordinea şi economia în finance, prin îm­ oamenilor ei politici, este una din cele mai re­
marcabile apariţii în istoria contimporană şi a
bunătăţirea agriculturii, prin înmulţirea căilor de
înălţat la cel mai mare grad prestigiul acestui
comunicaţieşi prin înfiinţarea institutelor de credit.
Era mare nădejde şi multă dorire şi pornire Domnitor, nu numai în ţara care l-a ales şi care
îl ştie identificat cu destinele ei, ci şi în Eu­
pentru făptuirea celor bune atit în sufletul şi
gîndul Domnului cît şi în sufletul şi cugetul ropa întreagă. Astfel peripeţiile prin care a ajuns
naţiunii. Dar piedicele se iviră chiar dela înce­ Principele Carol la acest rezultat extraordinar,
sînt de interes istoric general.“
put. Căci Constituţia votată, fiind luată pe de-a
’ntregul şi de-a dreptul după constituţia Bel­ Am arătat că dela Martie 1871, cînd Mini­
giană, nu era potrivită poporului român, care sterul lui Lascar Catargi fu chemat la cîrma
n’avea nici cultura maselor, nici burghezia ora­ Statului, se întemeiază stabilitatea Guvernelor
şelor. şi deci sporul operei de regenerare politică,
Din această cauză partidele politice, neputîn- economică şi culturală. Cu toate acestea şi pînă
du-se deprinde repede cu practica formelor prea la această dată s’ati îndeplinit o sumă de opere
liberale ale acestei Constituţii, n’aii putut da însemnate: Domnul a vizitat întreagă ţara; s’a
Domnului cu intenţiuni aşa de bune pentru po­ început regularea Financelorşi îndreptarea Ad­
porul său, n’aii putut da, zicem, guverne mai ministraţiei; s’a continuat lucrarea şoselelor şi
stabile care să le asigure sporul în lucrarea lor a căilor ferate; s’a întemeiat şi organizat servi­
de regenerare. Căci în timp de cinci ani numai, ciul poştal; s’a introdus un nou sistem monetar
piuă la Martie 1871, se schimbară zece guverne şi s’a creat Monetăria Statului; s’a asigurat mai
şi se făcură vre-o patruzeci de schimbări mini­ bine poziţia Funcţionarilor şi a Justiţiei; s’au creat
steriale parţiale. Dar pe lingă această greutate, şcoli, cu deosebire normale (preparandii) pentru
care zădărnicia progresul însuşi al Ţârii, mai pregătirea învăţătorilor; s’a completat şi s’a inau­
era o alta, de natură a zădărnici chiar inten­ gurat Universitatea din Bucureşti; s’a întemeiat
ţiile cele bune spre bine ale Domnului: era Societatea academică şi Ateneul român; s’a dis­
lipsa de simţămînt dinastic la mulţi oameni po­ pus repararea şi restaurarea celor mai preţioase
litici, cari merseră pînă acolo cu agitaţiunile monumente istorice; în sfirşit, s’a început reor­
lor încît, la un moment dat, cu prilejul unei ma- ganizarea temeinică a oasteî.
nifestaţiunî ostile ce se făcu lui de Radowitz, Această din urmă operă se continuă, cu deo­
consulul general al Prusiei, la 10 Martie 1871, sebită solicitudine, sub îngrijirea personală a
Domnul, descurajat şi mîhnit, manifestă hotă- Domnului, în timpul celor cinci ani ce premerg
rîrea de a abdica şi părăsi Ţara. La insistenţa Războiului pentru Independenţă, adecă în tot
cîtorva reprezentanţi ai Puterilor străine şi, mai timpul Guvernului lui Lascar Catargi. Căci Dom­
ales, la rezistenţa fericitului patriot Lascar Car- nul, care avea cele mai bune şi mai sigure le­
targi, Domnul Carol reveni însă asupra hotă- gături politice cu factorii hotărîtorî în diplomaţia
rîrii sale — spre norocirea Patriei şi a Popo­ Europei, ştia din vreme că Germania obţinuse
rului românesc. neutralitatea Rusiei în războiul său cu Francezii
Din acel moment pare că o nouă epocă în­ numai cu preţul învoirii unui războiu al acestea