Page 69 - 1906-13-16

Nrul 13-16, 1906. LUCEAFĂRUL 327
împotriva Turcilor; şi iarăşi, Domnul, care ve­ nilor din Imperiul Turcesc şi prin trecerea ne­
nise de a-î asigura un viitor, mai ştia că dela contenită a cetelor de voluntari ruşi prin Ţara
ţinuta Românilor în acest viitor război u ruso- Românească cătră Bulgaria şi Serbia.
turc va depinde şi soarta Ţării lor. Iată de ce Guvernul românesc, prevăzînd invazia trupe­
El dete o deosebită îngrijire organizării şi creş­ lor ruseşti în ţară, se adresă Puterilor cerîndu-le
terii armatei sale. asigurarea neutralităţii teritorului român; dar
Dar despre aceasta se vorbeşte într’un articol aceste răspunseră că România n’are nici o în­
special al acestei reviste, scris de unul din cei dreptăţire pentru o atare pretenziune, şi că ea
mai distinşi oficerî superiori ai castei de azi a deci trebue să-şi facă însăşi drum printre eve­
M. S. Regelui Carul I. nimentele ce se vor
Noi ne mulţumim a succeda cu atîta repe­
spune aci cea ce isto­ ziciune. înainte însă de
ria a constatat atunci, a chema „ Ţara“ la sfat,
cînd ziua cea mare sosi: ca pe vremurile cele
oastea fiind gata, Inde­ bune ale Marilor Voe-
pendenţa fu proclamată vozi, Domnul trimise,
şi apoi susţinută şi cîş- în toamnă, pe Ion Bră­
tigată cu puterea ar­ tianu la Livadia, unde
melor. se afla împăratul Ale­
Tot înainte de război xandru al 11-lea al tu-
în timpul Guvernului lui tutor Ruşilor, să stiri-
Lascar Catargi s’a pus ciască de planurile răz­
o bază sigură Finan- boinice ale puternicei
celor Statului de cătră împărăţii. Atunci şi
ministrul P. M a v r o- acolo se puse bază con­
g h e n i; s’a dat o so­ venţiei cu privire la
luţie prealabilă Gestiu­ eventuala trecere a oş­
nii răscumpărării de tilor ruseşti prin Româ­
stat a căilor ferate con­ nia, spre teatrul războ­
cesionate lui Strous- iului, convenţie care
berg; s’au instituit Cre­ se va încheia oficial la
ditele fondare rurale 4 April 1877 şi care va
şi urbane; s’au înteme­ asigura respectarea tu­
iat Casa de depuneri şi turor drepturilor sta­
alte institute financiare; tului Român şi integri­
s’au înfiinţat oraşele de tatea teritoriului său.
port Corabia şi Becliet; Mai înainte însă de
s’a organizat poşta rurală; s’a întemeiat Societa­ încheierea acestei convenţiuni, Domnul chemă
tea Geografică; în sfîrşit, rezultatele progrese­ la Palat un mare sfat al tuturor bărbaţilor poli­
lor economice ale Ţării, România le-a dovedit par- tici ai Ţării, ca împreună să socotiască asupra
ticipînd la expoziţia universală din Viena dela ţinutei României în faţa războiului ce acum se
1873. deschisese. Părerile fură împărţite ca totdeauna :
unii credeau că va fi mai bine dacă România
La alegerile din Martie 1876, Ministerul lui se va putea strecura printre evenimente, rămî­
Lascar Catargi rămîind în minoritate, Domnul ind neutră; cei mai mulţi însă fură de părerea
încredinţă guvernul partidului naţional-liberal Domnului că neutralitatea „ar fi sentinţa de ni­
în persoana lui Ion Brătianu, la 24 Iulie 1876. micire a României ca Stat" şi stătură cu cre­
Era tocmai în timpul cînd preliminariile războ­ dinţă pe lingă M. S. care era „ferm convins
iului ruso-turc începuse, prin răscoalele creşti­ că nici odată nu va peri ţara a cărei conducere