Page 70 - 1906-13-16
P. 70

328                         LUCEAFĂRUL                Nrul 13-16, 1906.

           i-a  încredinţat-o  Providenţa."  Se  hotărî  deci,   Atunci,  în  aceste  momente  de  grea  cumpănă,
           în  aşteptarea  evenimentelor  ce  vor  veni,  mobi­  Marele  Duce  Nicolae,  fratele  împăratului  Ale­
           lizarea generală a tinerei noastre armale.  xandru,  bătu  Domnitorului  Carol,  în  nu­
                                             mele aceluia, următoarea telegramă:
            La 12 Aprilie Ruşii trecură Prutul, mal înainte
                                                 „  Vino  în  ajutorul  nostru.  Treci  Dunărea,
           ca  Corpurile legiuitoare române  să fi  votat con­  pe  unde  vei  voi,  cum  vei  voi  şi  sub  ori  ce
           venţia  încheiată  cu  ei  pentru  această  eventua­  condiţiuni  vei  voi,  —  numai  vino  grabnic  în
           litate.  Şi  fiindcă  Turcii  rupseră  legăturile  cu
                                               ajutorul  nostru:  Turcii  ne  prăpădesc.  Causa
           România,  atacînd  oraşele  de  pe  malul  sting  al   creştină e pe ni ută
           Dunării,  cu  scopul  de  a  trece dincoace,  — după   Domnul  uită  totul  şi  se  grăbi  a  da  ajuto­
           ce  domnul  Carol  îşi  orîndui  armata  întru  apă­
                                             rul  cerut.  Nainte  însă  de  a-şî  trece  oastea  pe
           rarea  marelui  fluviu,  representanţii  naţiunii  ro­  Dunăre,  se  duse  însuşi  ca  în  persoană  să  sta-
           mâne  proclamară,  în  Parlamentul  lor,  indepen­
                                             biliască,  la  Gorni-Studen,  cu  Ţarul  şi  cu  ma­
           denţa  completă  a  României  la  9  Mai;  iar  a
                                             rele  duce,  condiţiunile  cooperării  oastei  sale  cu
           doua  zi,  la  10  Mai,  o  acceptă  în  chip  solemn   armata împărătească.
           —  instituind  şi  ordinul  „Steaua  României"  ca   S’a  hotărît  a  se  da  comanda  supremă  a  tru­
           semn vădit al desăvîrşiteî suveranităţi.
                                             pelor  aliate  ce  eraii  să  se  adune  înaintea  Plev-
            Aşa  s’a  înscris  în  analele  României  con­  nei  Domnului  Carol,  care  se  întoarse  numai  de-
           timporane  cea  mai  frumoasă  şi  măreaţă  a   cît  după  aceasta  în  ţară,  pentru  a  supraveghia
           ei zi!
                                             în  persoană  trecerea  peste  Dunăre,  pela  Cora­
            Acum  Domnitorul  putu  pleca  să  conducă  în   bia,  Siliştioara,  cătră  Plevna,  a  tinerii  Sale  oş­
           persoană  operaţiile  vitezei  sale  armate,  pe  care   tiri.
           o  concentrase  dincolo  de  Olt,  pentru  apărarea
                                               Aceasta  se  făcu  în  ziua  de  20  August,  pe  un
           malului  Dunării  în  sus;  căci  dincoace  de  Olt,   pod  de  vase,  cu  mare  solemnitate,  cu  desăvîr-
           pentru  apărarea  malului  Dunării  în  jos,  sosiră   şită  credinţă  în  izbîndă  şi  in  mijlocul  celui  mai
           tocmai  atunci  Ruşii  —  şi  pînă-ce  aceştia  să
                                             curat entuziazm. A doua zi, la 21 August, Dom­
           treacă  Dunărea,  spriijniţî  fiind  de  focul  con­
                                             nul  cu  voinicii  săi,  toţi  dornici  de  luptă  şi  iz­
           tinuu  şi  general  al  artileriei  române,  Domnito­  bîndă,  sosi  la  Plevna.  Aci  luă  comanda  gene­
           rul  Carol  stărui  din  toate  puterile  pentru  coo­
           perarea  activă  a  oastei  române  cu  cea  rusească   rală a trupelor aliate.
                                               Spre  a  înnălţa  moralul  armatei  ruseşti  aşa
           în  contra  Turcilor.  Dar  Ruşii  nu  se  învoiră  de-
                                             de  abătută  din  pricina  perderiior  îndurate,  se
           cît sub condiţia, ca armata română să fie incorpo­  hotărî  un  asalt  general  al  redutelor  mai  însem­
           rată  armatei  lor.  Se  înţelege  că  această  ofertă,
                                             nate,  pentru  30  August,  ziua  numelui  împăra­
           de  natură  a  distruge  individualitatea  armatei  ro­
                                             tului rusesc. Aşa se şi făcu.
           mâne, fu respinsă.                  Cu  sacrificii  mari  de  tot  şi  cu  vitejie  fără
            Domnitorul  Românilor  trebui  să  aştepte  iarăşi   părechie  Românii  cuprinseră  în  această  zi  pu­
           desfăşurarea  evenimentelor,  apărînd  cu  oastea
                                             ternica  redută  a  Griviţeî,  iar  Ruşii  alte  două.
           sa dornică de izbînzi teritorul ţării sale.
                                             Pecînd  însă  aceştia  trebuiră  să  le  părăsiască
            Norocul  armelor  părăsi  însă  degrabă  pe  Ruşi.   chiar  a  doua  zi,  goniţi  fiind  de  Turci,  —  Ro­
           Căci  scurtă  vreme  după  ce  trecură  Dunărea  şi   mânii  noştri  se  ţinură  bine  şi  Griviţa  rămase
           cuprinseră  Nicopolea  cu  ajutorul  tunurilor  ro­  a  lor.  Asalturile  armatelor  aliate,  contra  nume­
           mâne  dela  Islaz,  ei  se  poticniră  înaintea  Plev-   roaselor  redute  turceşti,  aşa  de  puternic  întă­
           nei  lui  Osman  Paşa  :  în  două  lupte  perdură  11   rite  ,  se  urmară  cu  multă  îndîrjire,  cu  mare
           mii  de  soldaţi  şi  aproape  300  ofiţeri  şi  aceasta   curaj  şi  cu  nespus  de  însemnate  sacrificii  de
           numai  în  zece  zile.  Situaţia  întregeî  armate  ru­  vieţi  omeneşti,  —  dar  fără  vre-un  rezultat  deo­
           seşti  era  acum  atît  de  periclitată,  încît  însuşi   sebit.
           marele  Ţar  fu  nevoit  să  treacă  îndărăt  Dunărea,   Acum  cu  amar  văzură  Ruşii,  în  ce  cerc
           căutînd  astfel  siguranţa  pe  pămîntul  Ţării  Ro­  de  foc  nimicitor  au  intrat  cu  tactica  lor  război­
           mâneşti.                          nică  :  —  hotărîră  dar  a  ceda  şi  a  urma  planu
   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74   75