Page 71 - 1906-13-16
P. 71
Nrul 13- 16. 1906. LUCEAFĂRUL 329
de cucerire susţinut de Domnitorul Carol, — comandant a-şî preda cetatea, soseşte vestea
în care plan stătu şi izbînda din urmă. armistiţiului încheiat la Adrianopole între Turci
Operaţiile războiului merg de-acum înainte şi Ruşi la 19 lanuar. Această veste puse capăt
mai încet e drept, dar mai sigur; cea ce le şi luptelor turco-române dela Dunărea, — deci
îngreuia insă în mod considerabil era iarna mai întregului război.
grea şi mai aspră ca totdeauna, care sosise şi O lună mal pe urmă se încheie tratatul dela
care zădărnicia aprovizionarea armatei de asediu. San-Stefano, prin care Turcia era aproape des
fiinţată în profitul planurilor politice ruseşti, iar
De aci înainte operaţiile armatei române România, aliatul cel preţios la vreme de cum
le putem urmări, piuă la un punct oarecare, pănă şi peire, era acum cu totul nedreptăţită
separat de cele ale armatei ruseştî. Astfel pe- şi umilită, luîndu-i-se Basarabia sudică şi
ţ
cînd o parte a trupelor noastre lucrau alături cu dîndu-i-se în schimb Dobrogia. Dar Dom
cele ruseşti la cucerirea treptată şi progresivă nitorul Carol şi Guvernul său, în fruntea
a întăriturilor turceşti dela Plevna, o altă parte căruia se găsiau Ion Brătianu, cel mal mare
cuprinse, în ziua de 9 Novembrie, Rahova. patriot, şi Mihaî Kogălniceanu, cel mal mare
Aceasta în urma unor lupte eroice şi frumoase Român, începură o luptă diplomatică foarte
cari vor constitui pentru totdeauna în istoria hotărîtă şi tenace în potriva planurilor ruseşti,
luptelor şi biruinţelor strămoşeşti una din cele mergînd pînă acolo încît la ameninţările Mus
mal alese pagini. calilor că vor ocupa ţara desarmîndu-I oastea,
Căderea Ralioveî grăbi pe ceea a Pievneî, la să răspundă cu toată mîndria şi încrederea:
28 Novembre. ţara nu va suferi să fie desarmată decît numai
A doua zi, la 29 Novembre, Ţarul Alexandru, atunci cînd va fi strivită cu Domnul eî în frunte.
Domnitorul Carol şi Marele Duce Nicolae îşi Protestul energic al României şi alarmarea
făcură intrarea triumfală în cetatea cucerită. opiniuneî publice europene faţă cu intenţiile
Acum războiul era ca şi terminat: Ruşii aveau politice ale Ruşilor în Peninsula Balcanică, grăbi
să înainteze luptînd, spre a-şl deschide calea spre convocarea unul congres al marilor puteri, spre
sud, prin Balcani, la Ţarigrad; iar Românii a revizui tratatul de la San-Stefano. Acest con
aveau să cureţe întregul mal al Dunării de ră gres care se adună la Berlin în 1 Iunie 1878
măşiţa puterii turceşti, cuprinzînd Vidinul, ce şi care ascultă cererile şi doleanţele poporului
tate asemenea puternic întărită. Aceste liotărîte, român, reprezentat prin Ion Brătianu şi Mihaî
împăratul Alexandru se putea întoarce în Rusia. Kogălniceanu, recunoscu independenţa României,
Asemenea Domnul Carol, care la 15 Decembre îl ceru egalitatea confesiunilor şi credinţelor
îşi făcu intrarea triumfală în Bucureşti. religioase pentru folosirea drepturilor civice şi-î
In timp ce armatele ruseşti, ne mai avînd dădu Dobrogia în schimbul Basarabiei sudice.
acum nici o pedică, operau cu succes în Sud Aceasta fu răsplata!... Românii ştiură a se
cucerind Sofia şi Filipopolul, — armatele ro resigna. EI căutară a răscumpăra perderea ce-o
mâne, sub comanda generalului Haralatnbie, se înduraseră prin o organizare temeinică...
concentrară în jurul Vidinulul, spre a cuceri La 14 Martie 1881 reprezentanţii naţiunii
această cetate. Ca să ajungă aci, ele trebuiră ridică România la rangul de Regat, iar la 10 Mal
să cuprindă la 10 Decembrie Lom Palanca şi avu loc încoronarea cu coroana de oţel făurită
Acer-Palanca, iar la 29 Decembrie Nazirul; din tunurile dela Plevna.
apoi să dee lupte înverşunate pentru cuprinde
rea celor două mal puternice întăriturî din afara Acum începe opera mare de organizare şi con
cetăţii: Smîrdanul şi Inova. Aceasta se făcu solidare a instituţiunilor ţării... Viitorul ţării
între 12 şi 15 lanuar 1878, cînd începu bom fiind asigurat, s’a îngrijit să se asigure şi viito
bardarea cetăţii propriu zise a Vidinulul. Bom rul dinastiei, prin proclamarea de moştenitor al
bardarea ţinu nouă zile, puind cetatea pradă Tronului a Principelui Ferdinand, din a căruia
focului a tot distrugător. căsătorie cu principesa Maria ţara a capătat
Dar tocmai cînd locuitorii îngroziţi siliau pe doi prinţi şi două prinţese — mîndria neamului.
