Page 86 - 1906-13-16
P. 86

344                         LUCEAFÂRUL                 Nrul 13-16, 1906.

           rile  unei  regine,  titlu  eufemistic  în  loc  de  ener­  dilor  noastre  (34,  3);  pentrucă  este  un  păcat
           gicul  titlu  al  ediţiei  germane  (1890)  Vom  Am-   să-ţi  pregăteşti  o  decepţiune  (33,  3);  pentrucă
           boss:  Scînteî  şi  nicovală,  idei  şi  un  creer  care   speranţa,  care  te-a  părăsit,  pleacă  să  se  facă
           le  scapără;  o  filozofie  a  vieţii;  numai  filozofie   cioclu, să-ţi sape mormîntul (32, 1).
           şi  încă  făcătoare  de  bine.  Aş  vrea  să  pot  în­  Sînt  idei  curajioase,  bărbăteşti;  ele  vreau  să
           demna pe mulţi s'o citiască.       te  fericiască  desfăcîndu-te  de  ce  nefericeşte
                           *                  mai mult, de speranţa amăgitoare.
             Lumea  este  foarte  rea;  uneori  ea  nu  te  iartă   Nu  te  teme  însă,  sfaturile  acestea  nu  te  vor
           nici  pentrucă  ai  murit  (Pagina  6,  maxima  2).   fringe;  puterea  ta  ţi-o  vor  cruţa,  pentrucă  ele  nu
           Trebuia  să  mai  trăieşti,  pentrucă  ea  să  aibă  do­  sînt  tot  una  cu  propagarea  nepăsării.  Nepăsarea
           ritul  prilej  să  nu-ţî  ierte  încă,  să  te  mai  chi­  este  o  floare  singuratică,  fără  parfum,  care  în­
           nuiască.  Viaţa  este  grea;  uşoară  este  numai  floreşte pe baltă (29, 3). Dacă eşti nepăsător, eşti
           dacă  te-aî  şters  din  ea.  (7,  5).  Dacă  cauţi  de  prisos;  dacă  eşti  aşa,  datoria,  munca,  fru­
           dar  uşurinţa,  fugi.  Dar  mai  bine  nu  fugi,   mosul  nu  te  privesc.  Dacă  eşti  aşa,  nu  mai  citi
           deoarece  în  urcarea  ta  în  lume  şi  duşmanul  îţi   nici cărţi de felul acesteia, căci n’o vei înţelege!
           este  de  folos  (8,  2).  Poate  mai  de  folos  decît   Munceşte  fără  a  te  „a:nuza“.  Se  amuzează
           amicii.  Dar  ori  cum,  nu  dispreţui  nici  pe  amici,   numai  cine  este  trist  fără  de  vindecare  şi  acela
           nici  pe  duşmani,  deoarece  rareori  poţi  să  fii  a  cărui  măduvă  este  secată:  Cine  este  vesel,
           mai  cuminte  decît  alţii,  adeseori  poţi  fi  mai   nu  are  nevoe  să  se  amuzeze  (120,3).  Nu  te  îm­
           cinstit  şi  totdeauna  poţi  să  fii  mai  desinteresat   podobi dar cu uşurinţa; fii numai vesel.
           (11,  2).  Cercul  cugetării  se  încheie:  fii  desin­  Pentrucă  poţi  fi.  Lumea-î  rea,  dar,  dacă  o  în­
           teresat  şi  lumea  cea  rea  te  va  lăsa  cel  puţin   ţelegi,  vei  şti  alege  ce-i  mai  bun,  ce  produce
           să mori nesupărat.                 veselie.  Asta  este  grea,  este  foarte  grea,  dar  în-
             Iubeşte  singurătatea!  în  adîncimea  apelor  cearcă-o:  Ar  trebui  ca  fiecare  om  să  poată  fi
           peştii  împrăştie  propria  lor  lumină;  şi  talentu­  îndemnat  să  spună  ceva  interesant.  Fiecare  ins
           lui  îi  prieşte  adîncimea  pustie,  pentrucă  el  tre­  este  interesant,  cînd  vorbeşte  despre  sine  şi  de­
           ime  să  arză  singur  şi  pentru  că  n’are  de  unde   spre ce a păţit el. (106, 1). Dacă nu eşti creator,
           să  împrumute  lumină.  (14,  3).  în  mijlocul  zgo­  cel  puţin  întreabă,  ascultă,  iubeşte  ca  să  poţi
           motului  trăesc  cei  ce  n’ati  nevoie  de  talent;   întreba  şi  asculta:  numai  aşa  poţi  învinge  zeii
           diplomaţii,  produsul  bucătăriei  fine  (4,  1)  şi   sau  soartea(102,  1);  numai  aşa  vei  găsi  veselia
           gazetarii,  muştele  pentru  cari  nimic  nu-î  sfînt,   cuviincioasă.
           (12,  5).  iubeşte  singurătatea;  numai  în  ea  poţi   Caută  să  fii  astfel  vesel,  pentrucă  să  nu  ai
           crea  —,  dacă  eşti  făcut  creator,  după  chipul  şi   niciodată  nevoe  de  compătimire,  pentrucă  poate
           asemănarea  lui  Dumnezeu  (18,  4.):  Singurătatea   eşti  dintre  cei  ce  nu  pot  să  sufere  compătimirea
           îţi  dă  prilej  să  începi  a  sămăna  cu  Creatorul.   (99,2).  De  aceştia  sîntem  mulţi.  Fiindcă  simţi,
           Lumea  n’o  să  te  ierte,  doar  ea  a  răstignit  pe   că  aproapele  tău  are  ’n  sine  bestia,  îi  ascunzi
           Cristos,  ea  a  otrăvit  pe  Socrate,  ea  strigă  lui   durerea  ta,  i-o  ascunzi  pînă  cînd  ea  se  face  ca
           Phidias  :  „Hoţule!“  (11,  4).  Tu  taci  şi  crează!   marmora  (88,  1).  Grea,  rece.  Veselia  este  o  tris-
           Şi crede aşa:                      teţă  fără speranţe (91, 1). Caută-o, de dragul tău
                   Există numai o fericire :  să  o  cauţi,  deoarece  pentru  sufletul  nemulţumit
                   Datoria,
                                              tot  ce  se  petrece  este  numai  neplăcere,  în  vreme
                   Numai o mîngăiere :        ce  sufletul  serios-vesel  află  pricină  de-a  se  bu­
                   Munca,
                   Numai o plăcere:           cura ori cînd (97, 3).
                   Frumosul (35, 3).            Fii  aşa,  şi  nu  te  gîndi  în  orice  clipită  la  ce
             Fii  fericit,  mîngăe-te,  gustă,  dar  —nu  spera;   mai  apoi  are  să  fie.  Vie  orice,  tu  nu  eşî  din
           dacă  vine,  prinde  prilejul,  dar  nu  spera;  pen­  tine,  rămîi  cum  eşti,  muncitor  şi  vesel,  ştiutor
           trucă  nădejdea  este  o  oboseală,  care  are  drept   de  datorie  şi  vesel,  gustînd  frumosul  şi  vesel.
           scop o decepţiune (35, 4); pentrucă drumul cătră   Pentrucă  dacă  eşî  din  tine,  vei  simţi  repede  ce
           mormîntul  nostru  trece  peste  mormintele  nădej­  nimic  eşti.  De  aceea,  zice  nicovala  regală:  Or
   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91