Page 87 - 1906-13-16

Nrul 13-16, 19Q6. LUCEAFĂRUL 345

eşti credincios or! eşti filozof; dacă eşti credin­ un aforism. Cel ce nu are intententia de-a fi
cios : Părinte, facă-se voia ta; dacă eşti filozof, cuiva amic, nu trebue să se apropie de acel ci­
zi: Natură, preamăresc legile tale, chiar dacă neva. Aceasta este o regulă de bun simţ, a căre!
ele mă vor zdrobi (82, 1). aplicare toţi muritori! aii dreptul s’o ceară. Dar
Şi du-te aşa înainte, tot înainte! pentru amicii regilor trebuie să se ceară ceva
* *
* mai mult: „Ca să fii amicul unui principe, tre­
Cîţi trecător! zilnic! pe lîngă palatul regal din bue să fii liber de patimi, de ambiţii, de egoism
Bucureşti! Cîţ! gînditorî între eî? Cîţi îşî dau să ai divinaţiune şi să fi! prevăzător — trebu,
seamă, dintre ce! ce intră în el, că acolo îî aş­ aproape să nu fi! om.“
teaptă şi judecata din Vom Amboss ? Eu nu ştiu Ca să fii amicul unui principe, amic mult folo­
nimic din cum este acolo; îmi închipuesc că sitor Iu! şi ţării sale, trebue să fii supra-om. In
se petrec multe fapte serioase, că se rostesc ce fel cresc supra-oamenii arată şi multe pa­
multe idei bune printre forme care vor fi şi mai gini din Vom Amboss.
adeseori zădărnicii lumeşti. Cînd es, unii laudă,
leţii critică. Pe aceştia îî aud şi eu uneori, alteori Bucureşti, 22. IV. 1906.
îî citesc. Pentru toţi aş scoate din aceiaşi carte G. Bogdan-Duică.

VITEJIA OSTAŞILOR ROMÂNI PIN AUSTRO-UNGARIA şi ARMATA ROMÂNIEI
SUB MARELE CĂPITAN.
între anii 1763 şi 1775, s’au înfiinţat pe fron­ au dt ca deviză acestui regiment „Virtus ro­
tiera Ardealului şi a Banatului 3 regimente de mana rediviva“, iar mai tîrziu, cînd pentru
grăniceri români. apărarea frontierei s’a simţit trebuinţă ca să se
Pentru fiecare din aceste regimente se mili­ înfiinţeze 4 comune noî, acestea au fost bote­
tarizau un număr suficient de comune româ­ zate cu numele: „Salva, Romuli. Parva, Nepos“,
neşti, ai căror locuitori învăţau instrucţia mili­ ceea ce însemnează: că prin luptă, cu armele
tară ; iar în caz de război, aveau datoria a apăra în inîni, strănepoţii Romanilor nu mai pot peri
graniţa hotărîtă fiecărui regiment. (sînt salvaţi).
Pe aceste vremuri, de tristă amintire, armata Acestea au fost proorocii sfinte, cari, în ciuda
naţională din ţările româneşti dispăruse cu totul, duşmanilor neamului nostru, s’au îndeplinit cu
1
iar neamul nostru de pretutindeni suferia cele prisosinţă.
mai umilitoare încercări ale soarteî. în special căpitanul Conte Silviu Tannoli,
înfiinţarea acestor regimente trebue să o con­ italian, avea o dragoste mare de români şi a
siderăm ca o înviere a vitejie! strămoşeştî, căc! compus mai multe „ode“ elogioase, în latineşte,
2
prin această organizare zeci de mii de ţăran! la diferite serbări ale acestui regiment .
români au scăpat de jugul iobăgie! şi au avut Deşi aceste regimente grănicereşti au fost în­
prilejui ca să arate lumii calităţile ostăşeşti ale fiinţate numai pentru paza frontierei, însă ma!
românului. tîrziu, Austria avînd nevoie de luptători şi re-
Regimentul 2 de grăniceri români din Nă- cunoscîndu-se valoarea acestor trupe, ele au fost
săud, cel ma! vecliiu regiment românesc, s’a în­ întrebuinţate mai în toate războaiele dela 1788
fiinţat la 1763 şi se compunea din 3 batalioane pînă la 1848, — culegînd laude dela ce! mai
şi o rezervă puternică pentru întregirea acestora. mari generali ai lumi!.
Pentru acest regiment s’au militarizat 44 comune Voi enumera pe scurt numai o parte din răz­
curat româneşti. boaiele şi luptele la cari au luat parte cele 3
La început s’au trimes ca ofiţeri instructori, batalioane ale regimentului 2 de grăniceri:
italieni şi germani, cari cunoşteau limba italiană în anul 1788 s’au mobilizat, contra Turcilor,
şi latină, pentru a putea învăţa şi pricepe mai 3420 feciori din acest regiment şi s’au luptat la
repede limba noastră. Fălticeni, Botoşani şi Baia-largă; iar în Maiu
Aceşti ofiţeri, cu inimă curată, au recunoscut 1790 se aflau la Turnu-Roşu.
imediat origina latină a grănicerilor români şi în Iunie (1790) au luat parte în bătălia dela
2 Vezi Istoria Regimentului al.ll-lea românesc grăniţar
1 Domnia Fanarioţilor, Transilvan, de George Bariţ, 1874,