Page 89 - 1906-13-16

Nrul 13—16, 1906. LUCEAFĂRUL 347
talionul I. din acestregiment cu medalia de aur, la Nord Vest de Medole. Pentru acest fapt stră­
pentru credinţă cătră împărat. lucit a fost decorat cu ordinul „Maria Theresia"
Acest regiment românesc s’a bătut cu vitejie şi, conform statutului acestui ordin, i s’a conferit
în 1866 la bătălia dela Castel Nuovo, ocupînd demnitatea de baron Austriac.
după patru asalturi Monte Veneto şi a fost viu In 1866, cînd armatele Austriace erau învinse,
felicitat de generalissimul armatei Austriace Arclii- Dumnezeu a vrut ca tot acestui erou român să
ducele Albreclit, care a zis: „Acest regiment s’a i se încredinţeze apărarea insulei Lissa, pe care
purtat cu foarte mare bravură, pentru aceasta a organizat-o cu pricepere şi a rezistat 3 zile
mă bucur din suflet şi constat că merită să la bombardarea şi atacurile întregei flote Ita­
poarte medalia de aur ce o posedă". liene; astfel că Tegetthoff, cînd a venit cu va­
Iar la 20 Iunie acelaşi Archiduce, adresîn- sele sale, a găsit flota italiană istovită de pu­
du-se baronului Piret, comandantul Brigadeî, a teri, lipsită de muniţiuni şi cărbuni şi a repurtat
zis: „Vă felicit, Domnule General, aveţi o bri­ cel mai mare şi singurul succes din campania
gadă bravă şi frumoasă. D-ta ai un regiment, din 1866.
carele pentru credinţă are drapelul batalionului Numele acestui erou al nostru va fi întot­
I. decorat cu medalia de aur, unicul decorat deauna pomenit cînd se va sărbători această
astfel în toată armata, şi sînt convins că în mo­ strălucită victorie.
mente decisive acest regiment eminent va fi Regimentul grăniceresc din Banat ne-a dat
tot aşa de brav ca şi predecesorii săi". pe bravii generali români: Traian Doda, Teodor
Curajul ostaşilor români se mai vede şi din cavaler de Seracin şi Mihail cavaler de Trapsa,
istoricul regimentului No. 31, al Marelui Duce ostaşi distinşi şi credincioşi împăratului, cari
Frideric Wilhelm de Mecklemburg Strelitz, care dupăce s’afi retras din armată au tost luptători
actualmente are reşedinţa în Sibiiu. Acesta a devotaţi şi sprijinitori ai poporului nostru.
fost înfiinţat la 1741. — Pentru bravura sa la In aceste momente de veselie, cînd întreg
Kolin, în războiul contra Prusiei, s’a înfiinţat cea neamul românesc sărbătoreşte 40 de ani de
mai mare decoraţie Austriacă, ordinul „Maria domnie glorioasă a celui dinţii Rege al Ro­
Theresia". In istoricul acestui regiment, compus mâniei, se cuvine să aducem prinosul nostru
în majoritate de români (peste 65%), vedem de admiraţie acestor eroi români, cari cu viaţa
cu mîndrie numele vitejilor români căzuţi pe şi eroismul lor au arătat lumii calităţile ostă­
cîmpul de onoare. Sînt nenumărate izbînzile şeşti şi puterea de viaţă a ţăranului român.
acestui regiment şi ordinele de zi de mulţumire. *
Dela înfiinţarea sa şi pînă acum acest regi­ Armata României la 1866 se compunea din
ment aluat parte la 178 bătălii, liotărînd de mai următoarele unităţi:
multe ori singur victoria. 7 regimente infanterie;
Şease comandanţi ai acestui regiment au fost 1 batalion vînători;
decoraţi cu ordinul „Maria Theresia" şi în de­ 2 regimente de cavalerie;
cursul acestor timpuri au murit din acest regi­ 1 regiment de artilerie cu două feluri de tu­
ment 315 ofiţeri şi 16565 oştaşî. nuri, cari se încărcaţi pe la gura ţevei;
Intîiul regiment de grăniceri români ne-a dat 4 companii de geniu; şi
pe bravul colonel român David Baron Urs de 1 şcoală militară pentru ofiţeri.
1
Marginea, fecior de grănicer, care la Solferino Armata activă număra: peste 1000 ofiţeri,
în 1859, cu 10 companii, 2 plutoane de Ulani 20361 oameni de diferite arme şi 2944 cai.
şi 2 tunuri, a resistat apârînd cu curagiu timp Afară de aceasta, din miliţiile grănicereşti,
de 5 ore şi jumătate, poziţia dela Medole, contra s’ar mai fi putut organiza o altă armată de
unei diviziuni întregi a armatei franceze, pînă 25.043 oameni cu 3030 cai, însă nu aveam or­
cînd din două batalioane nu mai rămăsese decît ganizate unităţile mari de comandament; tipsia
o mînă de bravi. armamentul trebuincios, muniţia şi serviciile au­
Importanţa acestui fapt vitejesc se recunoscu xiliare, cari sînt absolut necesare la războiţi.
mai tîrziu, cînd apărură descrierile franceze asu­ Budgetul ministerului de războiu era de
pra bătăliei dela Solferino, şi cînd s’a dovedit 35.982.887 lei vechi, sau 13.295.168 lei noi.
ce succes ar fi putut avea armata franceză, dacă La 12 Maiu 1866, noul Domn al României
nu se izbia de această rezistenţă de fer şi ce A. S. Carol L, cu ocaziunea depunerii jurămîn-
folos ar fi adus armatei austriace, dacă s’ar fi tului de credinţă, a dat următorul ordin de zi:
profitat de posesia Medolei şi s’ar fi atacat flan­ „Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi!
cul drept al armatei franceze ce era concentrată „Cea mai sacră a voastră datorie este de a
servi Patria cu ascultare nemărginită şi devo­
tament plin de credinţă.
1 Colonelul David baron Urs de Marginea la Solfe­
Jurămîntul ce aţi făcut astăzi, vă va aduce
rino şi Lissa. Conferinţă de colonelul Franeisc Rieger,
tradusă de d-nul general M. Grozea. Braşov 1898. totdeauna aminte despre aceasta.