Page 31 - 1906-17-18
P. 31
Nrul 17—18, 1906. LUCEAFĂRUL 389
SCRISORI DIN BUCUREŞTI.
III. asupra sporirii ediţiunilor erau la locul lor într’o
astfel c}e consfătuire.
28 Sept. 1906.
Care putea să fie politica acestora? Numai
Aşteptasem să văz ce va zice şi dl A. D.
una: Dacă traducerile şi imitaţiile se vor împu
Xenopol, în Academie, d e s p r e c o n g r e s u l
ţina prin lovirea lor cu onorarii bune, de plătit
l i t e r a r - i n t e r n a ţ i o n a l . Dar din tot ce-a
editorilor, aceştia sau vor vinde mai multe
zis numai începutul cuvîntăriî mi-a plăcut. în
exemplare în limba originală, sau — o situaţie
ceputul este acesta: Congresul a fost chemat la
şi maî probabilă — vor vinde originalele ca
Bucureşti într’un mod îngrijitor. Dl M. O. Holban,
pînă aici, şi vor încassa şi onorarii pentru tra
directorul «Revistei idealiste« l-a chemat fără ducerile care vor fi necesare. In orice caz,
să fi luat înţelegere cu nimeni. 1 ) Şi astfel tre de-aicî înainte se va plăti străinătăţii maî m u l t
curăm printr’o mare grijă. Ne-am gîndit îndată :
decît s’a plătit pînă acuma. Acesta este fondul
Ce le vom arăta învăţaţilor şi literaţilor străini? e c o n o m i c al congresului. Că el e unicul fond,
Cu ce lucruri ne vom prezenta înaintea lor?
este adevărat şi fireşte îmbucurător.
De grija întîia ne-a scăpat expoziţia; de-a doua
Străinătatea a primit din ziua întîia a con
cîteva lucrări, s c r i s e î n f r a n ţ u z e ş t e , de
gresului asigurarea, că noul bir ce-1 cere i se va
Români, cari cunosc chestiunea drepturilor pro
vota. Dn ministru al ţării a spus la deschiderea
prietăţii literare, căci de aceasta a fost vorba congresului, că acesta urmăreşte «izbînda drep
la congres. Astfel imprudenţa — cuvîntul n’a
tăţii* şi că el va ajuta ca izbînda să fie şi la noi
fost zis de orator — dela început s’a schimbat
deplină, deoarece «respectarea justiţiei u n i v e r
la sfîrşit într’un noroc, de care ţara trebue să
s a l e , respectul dreptului şi proprietăţii muncii,
se bucure...
Şi aşa maî departe. sînt cele mai frumoase cuceriri ale omenire!.*
Vom adera deci la convenţiunea internaţională
Congresul internaţional al proprietăţii literare
dela Berna; aceasta se va face chiar în cea maî
s’a ţinut — fără literaţi Toţi cei ce sînt astăzi
apropiată sesiune a parlamentului — a făgăduit
puteri a c t i v e ş i p r o d u c t i v e în literatura
românească aii lipsit. Gîndiţi-vă un moment la ministrul.
Şi al doilea ministru, al justiţiei, glorifică con
acea lungă serie de literaţi, pe care îi cetiţi
venţiunea dela Berna, deşi «guvernul ţării noastre
zilnic, gîndiţi-vă la revistele, după care vă în nu a aderat încă la acea convenţiune* şi repeţi
drumaţi cugetarea literară şi faceţi singuri so
promisiunea, că parlamentul se va ocupa cu
coteala: Cine-a lipsit, dacă de faţă au fost numai
această chestiune.
«Revista idealistă«, «Literatura şi arta» şi »Arhiva«
Situaţia era lămurită.
dela Iaşi, ai căror directori sînt dniî M. G. Holban,
Dacă fondul economic al chestiunilor ar fi
N. Pătraşcu şi A. D. Xenopol, membrii ai con
singura grijă a oamenilor, congresul ar fi putut
gresului.
să se închiză din ziua întîia, deoarece obţinuse
Se poate zice deci, că n’a fost un congres
de literaţi, ci un congres de l i t e r a ţ i s t r ă i n i chiar din acea zi tot ce dorise. Vorba lui G.
Maillard, preşedintele societăţii internaţionale
ş i i u r i ş t i r o m â n i .
pentru protecţia dreptului de proprietate: «Ve
Literaţii străini eraţi însoţiţi — aşa mi s’a
nisem să vă cerem ceva şi, s p r e s u r p r i n
spus — şi de cîţiva delegaţi aî camerii comer
ciale din Paris. Parisieniî aveaii în adevăr cel d e r e a n o a s t r ă , găsim lucrul făcut; venisem
să vă cerem să aderaţi la convenţiunea dela
mai serios motiv de-a fi de faţă! Se ştia doar
Berna şi doi miniştrii ne asigură că studiază de
că literatura franceză este cel maî bine cum
pe acum chestiunea, care era rezolvată.« Buti
părat articol pe piaţa Bucureştilor şi că o lege ro
politician dl G. Maillard! Văzînd bunele dispo
mânească va fi pentru piaţa parisiană cu atît mal
plăcută, cu cît va fi maî severă. Deci oamenii ziţii, în care se aflau Românii, d-sa înaintă pînă
la cea maî clasică formulă a oricărei dorinţe: Să
experţi, care să ştie aprecia efectul legislaţiilor
facem dar o convenţie de m o d e l ; să se precizeze
•) In presă s'a afirmat, mi-se pare cu drept, contrarul. bine toată sfera noţiune! «drept de proprietate*.
