Page 34 - 1906-17-18
P. 34
392 LUCEAFĂRUL Nrul 17—18, 1906.
ţioşî! M ă s u r a d e p r o t e c ţ i e r e c l a m a t ă urmări ziarele şi revistele şi veţi găsi des no
,
d e s c r i i t o r i i r o m â n i a r f i d a r u n m i n i m tiţe despre ea, pînă va sosi discuţia — marea
încă odată, este păcat că nu li s’a dat prilej s’o discuţie? — în corpurile legiuitoare. Era de ne
arate, să arate astfel ce măsură este, după eî, voie ca toţi ceî ce urmăriţi cu interes mersul
de aplicat şi autorilor străini. literaturii noastre să cunoaşteţi fondul eî. 1 )
Chestiunea se va discuta cu ardoare. Veţi G. Bogdan Duică.
C r o n i c ă .
Premiul „£uceafărului“. *) nice acesteia. In cele 11 şedinţe, care s’au ţinut
— în zilele dela 15—23 Oct. n. — sub condu
Dl Octavian Goga, drept răscumpărare a cerea aceluiaş mitropolit, încunjurat de episcopiî
dela Arad şi Caransebeş. Congresul s’a ocupat
obicinuitelor Invitări de nuntă, ni-a pus la
de socotelile bisericeî şi a desbătut feluritele
disposiţie suma de
afaceri legislative, iurisdicţionale, şcolare şi finan
100 Coroane ciare, eare-şî aşteptau rezolvarea. Intre preocu-
paţiile de căpetenie ale acestui congres a fost
pentru tea mai bună povestire sau poezie regulamentul parohiilor, care s'a refăcut după
cerinţele legilor maî nouă şi s’a votat în mod
ce se va trimite la redacţia acestei reviste definitiv. Regulamentul în afacerile desciplinare
pînă la 1 Ianuarie v. 1907. însă, fiind o alcătuire pripită, s’a primit numai
Bucăţile mal bune, iscălite de autori, vor pe 3 anî şi s’a ales o anchetă, care avea să
fi publicate în revistă tn ordinea intrării. prezinte un nou proiect.
înfiinţarea episcopiilor de Timişoara, Cluj i
Dupăce va ti publicat întreg materialul
Oradea-tnare — visul marelui Şaguna şi una
bun intrat la acest concurs, o comisie alcă
din problemele cele maî importante pentru întă
tuită din oameni pricepători va hotărî care
rirea organizmuluî bisericesc — a fost, ca şi ’n
dintre autorii concurenţi merită premiul. congresele trecute, obiectul celor maî înflăcărate
Vor fi preferite bucăţile cu subiecte luate discuţii Dar lipsa unui plan bine precizat despre
din viaţa Bomânilor din Ungaria. împărţirea teritoriuluî şi a averiî, ce ar fi să le
primiască nouăle episcopiî, şi maî vîrtos pre-
Redacţia.
cauţiunea şi buna chibzuială a congresului, a
Congresul naţional-bisericesc din Sibiift. Marele împedecat a se lua o hotărîre definitivă, nici
sobor, care înfăţişează unitatea şi solidaritatea chiar în ce priveşte episcopia Timişoarei, pentru
bisericeî gr.-or. din. Ardeal şi Ţara-Ungurească, îndreptăţirea căreia deputaţii bănăţeni au înain
cu măreaţa chemare de a da îndrumări nouă tat un memorand şi au adus temeinice argumente
vieţii bisericeşti şcolare şi chiar desvoltăriî cul istorice, în discursurile ce le-au rostit.
turale a Românilor de legea răsăriteană, s’a Maî multe hotărîrî s’au luat cu privire la
întrunit zilele trecute la Sibiiu. Congresul alcă şcoalele confesionale, care stau sub adăpostul
tuit din căpeteniile bisericeî şi aleşii credincio cîrmuiriî bisericeşti şi pe care stăpînirea lu
şilor eî, l-a deschis în palatul »Caseî naţionale.« mească de un şir de ani neîncetat le ameninţă
— Mitropolitul Ioan Meţianu, cu o frumoasă în esistenţa şi caracterul lor. Din motivul acesta
vorbire, în care a pomenit despre misiuinea cul congresul a îndrumat din nou consistoarele mi-
turală a bisericeî şi a şcoaleî confesionale, despre
') Românii caro s’aiî ocupat cu dreptul proprietăţii li
puterea credinţeî adevărate şi mişcările protiv- terare sînt dnii T. G. Djuvara, I. T. Ghica, C. Hamangiu,
M. Boerescu, M. Nîcolau, Em. Porumbarii, V. Erbiceanu,
l ) Ziarele şi revistele noastre sînt rugate a lua notă
C. Dissescu, G. Alexandrescu ş. a.
despre acest concura.