Page 36 - 1906-17-18

394 LUCEAFĂRUL Nrul 17-18, 190G.

posiţiunî alese, unele scrise chiar In stil şi după Cu simpatie a fost primit şi noul cor biseri­
motive româneşti. Cu un euvînt temeliile Reuni­ cesc: »Pe tine te lăudăm« de A. Bena. Am re­
une! noastre, aşezate la timpul său cu multă marcat şi cu altă ocaziune talentul d-luî Bena
grijă şi pricepere de maestrul Dima au avut în alcătuirea corurilor artistice după motive bi­
un vrednic cultivator In persoana d-luî Kircliner. sericeşti de strană; nădăjduim că în curînd vom
Şi el ne părăseşte tocmai acum, cînd Reuniunea putea vesti apariţia unei liturgii complecte scrise
pare maî bine consolidată ca oricînd, capabilă pe asemenea baze.
— prin numărul membrilor activ! (peste 150) Dintre corurile a capelle, cari s’aîi maî cîntat
şi a materialului de vocî — la prestaţiunî demne în Reuniune, mi-a plăcut şi de astădată foarte
de laurii cîştigaţî în recenta călătorie la Bucu­ mult »CoIinda« de Ciaicovschi: o lucrare mă-
reşti şi Craiova. eastră e aceasta, în care i să dă corului nostru
Concertul despre care raportez, a fost şi de un bun prilej de a-şî validita deosebita artă de
astădată la înălţime. Ce-î drept multe piese erau nuansare. »Mo rarul« lui Kiriac cîştigă teren şi la
deja cunoscute publicului, cu toate acestea pro­ noi din ce în ce. La dorinţa generală s’a repetat.
gramul n’a fost lipsit nici de cîteva interesante De încbeere încă o noutate: »Vîntul« cor
noutăţi. Aşa d. e. * Rugămintea* şi »Dîmboviţa*
mixt cu acomp. de orchestră de H. Kircliner,
de Kircliner: două romane, scrise pentru o voce textul de Carmen Sylva, tradus de Coşbuc.
(mezzo sopran) cu acompaniament de orchestră. Lucrarea aceasta îşi are însemnătatea eî deja
Ambele, dar mal ales a doua, e lucrată pe prin faptul, că e prima tSîrbă« pentru cor. Va
baza poporală; un fel de »muzică stilizată«, îl se zică ca formă de muzică corală e ceva nou
zice autorul, care are o singură greşală: lipsa şi orchestrată după toate cerinţele tehnice! mo­
de consecvenţă în păstrarea firului românesc derne face mult efect. Are însă acelaş păcat: nu
pînă la sfîrşit. De altcum melodiile sînt frumoase prea e românească! Dar şi acest rău va dis­
şi cîntate drăgălaş şi cu multă fineţă artistică, părea: dl Kircliner în proximele sale lucrări
cum le-am auzit dela doamna Lucia Cosma, de categoria aceasta, trăind de aci înainte ne­
lasă în inima fiecăruia impresii din cele maî contenit între români, va reuşi să pătrundă maî
delicate. Aplauzele au curs şiroi. De geaba d-na adînc în spiritul şi în farmecele muziceî noastre
Cosma nu s’a lăsat înduplecată nici se repete naţionale; căci priceperea o are, asta e incon­
vreun cîntec, nici să ne dee ceva nou pe dea­ testabil! y g
supra. De pildă »Styrienne«, splendida arie din *
Mignon, ce bucuros am fi ascultat-o ?! Inniormîntarea lui Aven te Sever. »Badoa«,
Un alt frumos punct a fost cel al d-neî Ve- cel din urmă tribun al lăncerilor noştri, s’a dus
turia Triteanu : Aria »OphelieI« din opera Hamlet şi el sa se uniască cu soţii săi de arme: Iancu,
de Thomas. — D-na Triteanu ne-a dovedit, că Balint,Moldovan, Andreica... Luni,la 13Augustn.
aprecierile călduroase ce i s’aii făcut în presa şi-a închis ochii în vechea cetate a Braşovului,
din ţară, din prilejul concertelor dela Bucureşti unde-şî depăna firul vieţii, de pe la începutul
şi Craiova, sînt juste şi adevărate. Ovaţiunile şi anilor nouăzeci.
florile n’aîi lipsit nici de astădată, şi întreg Axente Sever Ioan, fost prefect la 1848/9, s’a
auditoriul a fost cuprins de un viu entuziasm născut la 3/15 Aprile 1821 în Frîua, din părinţi
românesc, cînd mal la urma concertului d-na agricultori. Şcoalele primare le-a terminat în
Triteanu intonă cîteva arii poporale armonizate. Blaj, iar cele 5 clase gimnaziale, după sistemul
Reuniunea poate fi mîndră de acestea două de atunci, în gimnaziul catolic din Sibiiu. La
soliste ale el, ambele eîntăreţe de primul rang, 1842 intră în seminarul teologic din Blaj. In
dar ce priveşte felul vocii lor, deosebite una de urma procesului Lemenyian îl părăseşte însă la
cealaltă. Vocea d-neî Cosma e lyrică, duioasă, 1845 şi după doi ani trece în România, ca pro­
a d-neî Triteanu are un colorit mal dramatic, fesor de limba latină şi română. Aici ia parte
e mal expansivă. De aci urmează, că amîndouă activă, în 1848, la mişcările pentru libertate şi
se întregesc reciproc şi împreună contribue în constituţie, e numit comisar de propagandă în
chip netăgăduit la înălţarea nimbului concer­ judeţul Ilfov şi pe urmă e trimis Ia Craiova,
telor noastre. împreună cu Aron Florian, pentru a organiza