Page 37 - 1906-17-18

Nrul 17—18, 1906. LUCE.VF.lHDL 395
judeţul acesta reacţionar, care nu voia să recu­ prietin, prepozitul Moldovan, l-a vizitat de vre-o
noască guvernul provizoriu. 5—6 ori.
In August 1848, după arestarea lui A. Tr. Luni, la 2 ore p. m., a închis ochii pentru
Laurian şi Nicolae Bălăşescu, se reîntoarce în veci. Femeia caro-1 îngrijia, era tocmai lîngă
Ardeal, ia parte activă la adunarea grăniţerilor patul lui. Tata Axente deschise ochii, întinse
din Orlat (11 Sept.), şi a doua zi, pleacă cu o mîna femeii, i-o strînse şi mai oftă de două ori
ceată de 200 feciori la a 3-a adunare dela Blaj. a d î n c . . . S’a stîns.
După proclamarea înarmării generale, are
partea de leu în organizarea legiunilor române
şi contribue, în mod însemnat, la apărarea
Munţilor-Apuseni şi a cetăţii Alba-Iulia (1849).
După restabilirea ordineî, Axente se aşează
la Cenade, dar în urma unor denunţări — la
ordinea zilei pe-atunci, — e arestat, escortat
la Sibiiîi şi supus unui interogator pentru as­
cundere de arme, incendiarea Aiudului şi a. —
După 30 zile de arest, găsit nevinovat, e pus
în libertate.
I’e la sfîrşitul anului 1850 e chemat Ia Sibiiîi,
unde corniţele săsesc îi prezinţă două decoraţiunî
împărăteşti. Axente le refuză şi cere drepturi
naţionale şi despăgubire pentru pierderile ma­
teriale şi jertfele aduse în revoluţie. După o Coştiugul împodobit cu cununi.
mare investigaţie asupra acţiunii cetelor române
din districtul Alba-Iulia, li se dă bisericilor ro­ Dl Petre Popoviciu, a cărui familie era în­
mâne, la 1852, o despăgubire, din partea sta­ rudită prin alianţă cu tata Axente, însoţit încă
tului, de (30,000 II. de cîţiva tineri, aii luat repede toate măsurile
La 21 Iulie 1852, din prilejul venirii împă­ spre a se lua masca mortului.
ratului în Transilvania, Axente îl întîmpină pe Marţi, la 14 August, orele 10, corpul dece­
muntele Găina, îl petrece pînă la Sibiiîi şi pri­ datului fu aşezat în coştiug, îmbrăcat în negru
meşte aici crucea de aur cu coroana pentru şi împodobit cu cele trei ordine. Rugăciunile, la
merite, ordinul Francisc Iosif I. cl. III. şi ordinul închiderea coştiugului, le-a rostit prepozitul I. M.
militar rusesc S. Ana cl. III. Intre anii 1851 — 54 Moldovan din Blaj. Coştiugul s’a transportat
ocupă oficii de stat, iar după retragerea sa din apoi în capela din Groaveri, unde dl Mihaifi
serviciul statului ia parte activă Ia acţiunile poli- Popoviciu a rostit un discurs funebral pătrunzător.
tice-naţionale şi la mişcările culturale ale noastre. La 4'/i, după o scurtă ectenie, coştiugul fu
Pe la începutul anilor 90 se mută la Braşov, dus la gară ca să facă calea pînă la Blaj, şi să
de unde era originară soţia sa n. Eufrosina Blebea. fie aşezat în apropierea cîmpuluî libertăţii_________
In Septembre 1904, văzînd că soţia sa e bol­ *
navă, mai bolnavă chiar decît el, s’a hotărît să Personalităţi. Dl V. E. Moldovan scrie în
intre în spital. Inzadar au stăruit frate-său Ariton O r i z o n t u l lucruri cari nu sînt menite să în­
Axente, director de şcoală în Turnu-Severin, drepte, ci să învenineze moravurile sociale. N’am
înzadar vechiul său prietin, prepozitul I. M. Mol- nici o poftă să mă iau cu d-sa la harţă, dar îl
dovan din Blaj, să părăsiască spitalul, să vină întreb prietineşte ce ţinteşte cu aluziile nedrepte
la ei, la Turnu-Severin, la Blaj, Axente n’avea şi cu insultele la adresa tovarăşilor săi de odi­
decît un răspuns: »Cît trăiesc nu vreau să merg nioară? E convins prietinul că noi o să ne
de-aici; după ce voi muri însă, doresc să mă nămolim în interesele mici de oriunde ar fi ele?
duceţi la Blaj şi să mă înmormîntaţî acolo.« Sau e convins că vom lucra cinstit şi din cea
Mare mîngăiere a fost pentru Axente faptul mai curată îs'ifleţire pentru înaintarea noastră
că în timpul cît a stat în spital, vechiul său culturală ?