Page 38 - 1906-17-18

396 LUCEAFĂRUL Nrul 17—18, 1906.
Să nu se mire nime că iau în seamă articolul vista în care scrie şi cu poporul român din Regat. Scăpăm
d-luî V. E. Moldovan, punîndu-î întrebări seri­ însă neamul românesc de dincoace şi de dincolo de-o
încăierare pentru teoriile estetice şi, lăsînd gluma la o
oase. 0 fac fiindcă îl cred destul de cinstit ca
parte, întrebăm pe dl Ibrăileanu foarte grav: a) sînt
să revină asupra greşelilor sale. Sau presupun în firea românească apucăturile de cari se serveşte d-sa
dela d-sa atîta cavalerism ca să păşiască pe în discuţie? Da sau ba? — fără sofisme şi fără artificii!
faţă şi să dovedească punct de punct tot ce-a bj Ce iuebşte d-sa mai mult: teoriile d-sale sau poporul
spus pînă acum în forma nebărbătească de românesc? Dacă e pentru acest din urmă de ce-şî bate
joc de firea lui cinstită, care umblă numai pe căi drepte?
clevetiri.
Pînă să răspundă să-1 dăm unele lămuriri, subtile, cum
Aşteptăm lămuriri, şi din parte-mi sînt gata îi plac d-sale. In acelaş număr în care a apărut «Morala
să-i daţi o r i c e f e l de răspuns. în artă* era o notiţă, care promitea o atitudine a re­
vistei Luceafărul faţă de cele două teorii estetice. Un
* V
om de bunăcredinţă şi prietin al logicei nu putea deci
Asociaţiunea publică concurs pentru premiul
să decreteze un articol venit din afară drept program al
Andreifi 31 ureşiajiu de 300 cor. revistei: Acelaş bun prietin al logicei putea să constate
La concurs se va admite orice lucrare origi­ cu multă uşurinţă programul nostru după cei cinci ani
nală de cuprins literar, tipărită in Ungaria în de activitate pe cari îi avem în urină, iar dacă n’a fă­
cursul anilor 1905 şi 1906. cut-o nu e de vină nici neamul românesc din ardeal nici
«cea mai bună revistă* a lui, ci numai strategia literară
Concurenţii vor avea să înainteze pînă la
a d-luî Ibrâileanu, care ori cit s’ar lăpâda de idolii barbari
31 Decemvrie n. a. c., la biroul «Asociaţi unii « ai sofismelor e un îndrăzneţ adorator al lor. Poate in­
în Sibiiu, cinci exemplare din lucrările lor. conştient 1
Ca să poată face glume mai multe la adresa noastră,
*
îi declarăm că nu ne grăbim de loc cu acea atitudine,
Sămănătorul. Nr. 34 conţine cîteva păreri în firma credinţă că spusele noastre n’o să pună capăt
asupra expoziţiei, cîntece de Şt. O. losif, înce­ războiului dintre cele două teorii, după cum nici focurile
putul unei novele de M. Sadoveanu şi notele de pistoale ale minţii d-luî 1. nu sperie lumea. Ascute-ţî
deci oreoauele ghimpe, şi pe mai departe d-le I., pune-ţi
critici ale d-luî I. Scurtu asupra dramei lui M.
ochelarii părerilor încremenite pe nas şi scoate-ne ochii
Eminescu, »Bogdan Dragoş.« In cronică se anunţă
cu contrazicerile, numeşte-ne tribună liberă, nepricepuţi,
retragerea d-luî N. Iorga din fruntea revistei. tot ce vrei... fiindcă cum îţi vei săra atacurile aşa vei
* înghiţi şi răspunsurile.
Apărarea d-luî Râmniceanu va urma.
Probleme literare. Aşa îşi botează dl G. Ibrâileanu
războiul pornit împotriva studiului «Morala îu artă», din *
numărul 10—II a. c. al Luceafărului, pe care noi l-am Dl Zaliarie Bârsan a început un nou turneu artistic
publicat cu ghidul de a informa publicul asupra unei teorii priu oraşele mai mari dela noi: Jilaj, Sibiiu, Orăştie,
estetice (artă pentru artă). Arad, Abrud, Oraviţa şi Braşov. Din venitul acestor re-
Dl G. I. e însă un om şugubeţ şi bagseamă din răz­ presentaţii artistul vrea să-şi continue studiile dramatice
bunare vrea să ne compromită că sîntem o revistă fără în Italia la măiesrul E. Noveili. Cei cari nu pot asista
program şi oameni cari habar n’avem cum se conduce o la representaţiî şi doresc să ajute pe artist, pot trimite
revistă. Ascultaţi cum glumeşte acest critic: Articolul sumele la adresa revistei noastre.
«Morala în artă» e profesiunea de credinţă a Luceafă­
*
rului în materie de artă. Luceafărul e revista poporului
român din Uugaria, prin urmare poporul român din Un­ Statua lui V. Alexandri s’a desvăiit la Iaşi. Revista
garia e preocupat numai de problema artei pentru artă. noastră i-a închinat un număr în vara anului trecut,
D-sa probabil aşteaptă dela noi aceiaşi logică. îşi în- cînd era să fie desvălirea. apt
chipue că ne vom grăbi să-i identificam vederile cu re­
Dări de seamă.
Carmen Sylva, Valuri alinate, traduceii deG.Coşbuc. lume, multe traduse în limbile mai culte ale Europei —
Minerva, Bucureşti, 1906. Preţul, Lei: 1’50. la noi n’au străbătut. Găsesc o singură explicare, cea de
Bogata operă artistică a Reginei poete nu a pătruns a nu fi fost traduse de scriitorii noştri buni. Aceştia,
după cuviinţă în cercurile largi ale publicului românesc. mirare cum nu s’aii gindit că răspînditoarea literaturii
Puţine dintre scrierile ei au fost norocoase, de pildă româneşti şi-a numelui românesc în lumea largă, ar
«Poveştile Peleşului* cari au cutreerat pînă şi bordeele merita măcar răsplata de a i se tălmăci scrisul frumos
cărturarilor dela sate. Celelalte — cari sînt zeci de vo­ îu limba ţării, pe care dîiisa o iubeşte sincer.