Page 23 - 1906-19-20

420 LUCEAFĂRUL Nrul 19-20, 1906.

Asoeiaţiunea publică, cu terminul de 1 Ianuarie 1907, lipească pe fiecare bilet de intrare o marcă culturală,
concurs pentru un stipendiu de 200 cor. din fundatiunea şi de sigur nu se va găsi Român care să refuze 5 filerî
G. Boieriţi. Se admit la concurs elevii de naţionalitate ro­ mai' mult pentru scopurile «Asociaţiuneî».
mână dela liceele din Ungaria. Petiţiile vor fi însoţite: începutul l-a făcut dl Zaharie Bârsan, care aici în Sibiiu
a) certificat de botez, b) certificat pc auul şcolar 1905/6, a vîndut biletele de intrare cu cîte-o marcă culturală şi
c) certificat de paupertate. tot aşa va face şi în celelalte centre.
Se poate procura dela redacţia revistei noastre, Sibiiu
In Tăşnad (comit. S&lagiuluî) s’a înfiinţat un nou des­ (Str. Sehewis Nr. 2) şi dela celelalte redacţii ale ziarelor
părţământ al Asociaţiuniî. Cu ocazia adunării de consti­ noastre.
tuire s’au înscris un număr foarte frumos de membri şi Din mărcile vîndute de despârţâminte 40 0 /„ rămîn pe
s’aii ascultat cu multă însufleţire cuvintele de îndemn seama acestora, deocamdată fără o destinaţiuno specială.
rostite de fruntaşi. După epuisarea acestei mărci, din banii încassaţî, «Aso-
Să ajute Dumnezeul culturii noastre biruinţa Mitu- ciaţiunea» se va îngriji — nădăjduim — să-şî facă o
nereculuî şi ’n alte părţi ! marcă oficială a ei, punîndu-o în circulaţie pe lingă
preţul de 2 filerî.
Ziarele vestesc că în Caransebeş se va ridica cu bani Ideia mărcii culturale a fost popularizată de foaia din
romaneşti un gimnasiu de stat, în care se va propune Orăştie «Libertatea», care incă iu vara anului 1905 a
ca studiu obligatoriu şi 1. română. Se zice că pe lîngă scris cîteva articole, arătind modalităţile cum se poate
acest gimnasiu comunitatea de aveie va ridica şi un in­ realiza ideia. Orăştia poate fi mîndră că tot acolo s’a găsit
ternat, în care probabil iarăşi va fi numai tolerată limba şi omul gata de jertfă, care a dat fiinţă frumoasei idei.
românească.
Cel cari vor să săvîrşască astfel de fapte să nu uite că Reuniunea femeilor române din comitatul Huniadoara
în cer mai sînt trăznete — şi că pedeapsa lui Dumnezeu a hotărît înfiinţarea unui atelier de ţesătorie în Orăştie.
poate să-i ajungă încă înaiute de a-şi vedea fărădelegile Cu conducerea şi pregătirea lucrărilor a fost încredinţat
împlinite. un comitet de doamne în frunte cu viceprezidenta reu­
niunii, d-na Victoria Dr. Erdelyi.
„Neamul Românesc" a împlinit vîrsta de încercare a In atelier se vor lucra numai ţesături originale; va fi
publicaţiilor pornite, din idealism, pentru cinste şi dreptate; o şcoală profesională, unde alături de doamne vor putea
a încheiat şase luni de existenţă. Din articolul «Jumătate lucra şi ţerance, iar produsul muncii lor va fi plătit din
de an de muncă- al dluî lorga reproducem: preţul virzării. Asemenea ateliere s’ar putea face cât de
Peste cincizeci de ani, dacă sintem un neam vrednic, multe, aici la noi.
urmaşii noştri la această foaie vor serba o zi de sfîntă
serbătoare pe rămăşiţele puterii duşmane, şi atunci un Colecţia etnografică a d-luî Dimitrie Comşa, autorul
gînd recunoscător se va întoarce, nu numai din partea albumului de cusături şi ţesături, a fost cumpărată în
lor, ci şi din partea întregului popor, atunci vrednic zilele trecute de Doamna Elisa Stirbey din România. Cine
de acest nume, către noi cari am crezut cînd nu credeau a văzut colecţia adunată cu multă osteneală şi cu multe
alţii, cari am muncit, cînd o întreagă societate era prinsă cheltueli de sîrguinciosul profesor Comşa, îşi poate da
în cătuşele lenil pompoase a Orientului, cari am iubit seama ce-a pierdut Muzeul istoric şi etnografic al Asocia­
în zile de ură şi am luptat drept în vremea celor mal ţiuniî, unde i-ar fi stat aşa de bine acestei comori Co­
urîte ţeseturî de intrigi şi celor mai josnice mişcări de lecţia cuprinde ulcioare şi biide dela sfîrşitul veacului al
invidie, cari am făcut înzecit datoria noastră în epoca XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea, minunate
dezertărilor cinice dela cele mal elemeutare datorii cul­ ţesături şi cusături, dar partea cea mai preţioasă e lem­
turale, sociale şi naţionale.» năria încleştată: bîte ciobăneşti, furci de tors, fluere etc.
Unele obiecte, cum sînt furcile de tors, vor fi foarte
Marca culturală în folosul „Asoeiaţiunei". Dl Şt. greu de adunat în viitor, fiindcă dl Comşa îmi închipui
Erdelyi din Orăştie a binevoit a pune la dispoziţia «Aso- c’a adunat toate furcile încrestate, erau la 200 de bucăţi
ciaţiuneî» o marcă culturală, care reprezintă lupoaica în colecţie.
alăptând pe Romulus şi Remus, cu următoarele inscripţii: Mîngâierea ce-o avem în urma acestei colecţii vîndute
S. P. Q. R. (=Senatns populusqne romanus) şi A. C. P. e c’a ajuns în mînî foarte bune. Doamna Elisa Stirbey.
R. (= Asoeiaţiunea culturală [a] Poporului Român). Marca descendenta alor trei familii domneşti din Muntenia, a
costă 5 filerî. Brâneovenilor, Cantacuzineştilor şi Stirbeylor, e un suflet
Nu ne îndoim, că fiecare Român cu tragere de inimă înzestrat cu o neţărmurită dragoste de neam şi sîntem
pentru întărirea «Asociaţiuneî* se va grăbi să-şi comande siguri că va şti găsi mijlocul cel mal potrivit ca bogata
un număr cît inaî mare din aceste mărci, pe cari le va colecţie etnografică ce-o adună din toate părţile locuite
întrebuinţa, — cum fac şi alte neamuri — pe cores­ de Români, de multă vreme, Să rărnînâ o avere naţiouala.
pondenţa lui particulară. Dar patriotismul local îmi adumbreşte sufletul şi cu
Şi societăţile noastre de orice fel, băncile, cancelariile păreri de iau. De ce-a trebuit adecă să so lipsească
advocaţiale, parohiile etc. le-ar putea întrebuinţa cu multă muzeul nestru de prima colecţie entnograficâ adunată la
uşurinţă pe corespondenţele lor. noi? De ce nu se găsesc şi aici oameni cu sentimente
La reprezentaţiile noastre, concerte, serate etc, să se de jertfă şi colectori cari să aibă mîndria de a fi înzestrat,