Page 24 - 1906-19-20
P. 24
Nrul 19-20, 1006. LUCEAFĂRUL 421
eî. odăile goale ale acelui palat ce poartă numele de muzeu Şcoala bună, — şcoala Asociaţiunii din Sibiiu — s’a ob
istoric şi etnografic? Goliciunea lui e ruşinea noastră a servat imediat la punctul 2, declamaţia d-şoareî N. Comşa
tuturor fără deosebire, iar indiferenta faţă de dînsul e «Patru regine» şi »Rodica«. O pronunţie şi intonaţie co
o dovadă a nevredniciei şi a micimii noastre sufleteşti, rectă ne-a adus adevărata limbă românească între noi, —
fiindcă dînsul nu e al unuia sau altuia ci e al neamului şi aplausele puternice au răsplătit cu măsură dreaptă de
întreg din această tară, e deopotrivă al trecutului, pre clamaţia drăguţă şi bine studiată.
zentului şi al viitorului nostru, e comoara sfîntă care D-şoara S. lorga a cîntat din vioară «Privighetoarea
adăposteşte flinta vieteî noastre din toate timpurile şi în de peste Olt», — trecînd cu uşurinţă peste cele mai grele
toate manifestaţiile eî. pasaje.
Interesul pentru împodobirea lui cît mai repede şi cît Dl C. Lupea a declamat cu priceperea şi energia ne
mai bogat e datoria tuturor acelora cari mai ţin la dem cesară «Sentinela română», iar d-şoara V. Terfaloaga cu
nitatea şi mîndria lor de Români. talent şi intonaţie înţeleaptă a sfirşit programul cu de-
Calea cea mai bună pentru a-1 înzestrare următoarea: clamarea poeziei «Cînteeul ginteî latine*. Belşugul de ne
Asociatiunea are despărţăminte aproape in toate părţile. ologisme cunoscute şi necunoscute din această poezie, o
Unele dintre aceste îşi înţeleg chemarea şi-şi împlinesc face să sune mai mult a »volapiik« sau «a esperando* decît
datoria, altele dorm-dorm şi scriu procese-verbale. Oameni româneşte. A fost întocmită pentru câştigarea cupei de
cu înţelegere şi cu inimă românească însă se găsesc pre aur în Montpellier. Cupa a şi câştigat-o, — nu însă su
tutindeni. Aceştia să se pună cu toate puterile lor s’adune fletul românului I *) Tristan.
tot co sc poate. Vor primi multe lucruri în dar, multe
vor trebui cumpărate, altele vor trebui numai cuprinse Prima expoziţie românească de copii. Dumi
şi însemnate pentru a se cumpăra de Muzeu. Unde des- necă, în 14 Octombre n. a. c., s’a ţinut prima
părţămintele sînt organizate, se vor aduna lucrurile în expoziţie românească de copii în fruntaşa şi
localul despărtâmîntuluî, în alte locuri în biserică sau
curat româneasca comună Apoldul mic (co
şcoală sau chiar şi la primărie Unde vor li deja destule
lucruri adunate, se va aviza biroul Muzeului din Sibiiu, mitatul Sibiiuluî, coreul Mercuriî) cu o popo-
ca să se îngrijească să le transporte şi să răscumpere raţiune viguroasă, frumoasă, harnică, bogată şi
eventualele cheltueli. Instractiî speciale, ce trebue şi cum deşteaptă.
trebue să se adune lucrurile, se vor da în numerile vii Nu va fi, cred, fără de interes pentru cetitorii
toare ale acestei reviste şi nădăjduim că se vor primi şi
dola biroul Asociaţiunu. Dacă s’ar găsi vre-o inimă darnică acestei reviste o scurtă schiţare a genezei şi
şi înţelegătoare să jertfească pentru acest scop o sumă întrupării acestei idei.
mai marp, înzestrarea Muzeului ar merge repede, fiindcă Ideia a dat-o dl Eugen Broto nu maî de
s’ar putea angaja de Asociatiune mai multe persoane cari mult ca de un an, în o serie de articole publi
să cutriere, să dea îndrumări şi să adune din răsputeri. cate în i>Tribuna», referitoare la ameliorarea si
Lipsind jertfa, trebue să ne mulţumim cu puterile de cari tuaţiei noastre numerice etc. în această ţară. In-
dispunem şi s'adunăm. fiecare cît poate şi cum poate.
demînaticul şi harnicul preşedinte al «Reuniunii
Mai ales preoţii, învăţătorii şi studenţii pot face foarte
bune servicii’ Muzeului, care desigur va şti cum să le sodalilor români din Sibiiu« şi secretarul «Reu
eternizeze hărnicia şi numele pentru posteritate. niunii române agricole din comitatul Sibiiuluî«,
Începutul l-ar putea face d-niî teologi şi preparanzî dl Victor Tordăşianu, a prins şi fixat această
dela seminariul din Sibiiu, chiar acum în vacanţa Sf. Săr idee; apoi cu concursul Reuniunii agricole, a
bători ale Crăciunului. O. C. T.
făcut demersurile necesare, multe şi grele, pentru
Şezătoare literară în Lugoş. In fine, după ani de ne- realizarea eî.
Jucrare, tinerimea română, mişcată poate de electricitatea Pentru experimentare sa ales din capul lo
activităţii politice, a luat frumoasa hotărîre, să adune tot cului comuna Apoldul mic cu o poporaţiune de
a doua Sâmbătă societatea română la cîte o şezătoare li- aproape 3000 suflete. Expoziţia era să se ţină
terară-muzicală.
Merită laudă şi recunoştinţă toţi de o potrivă cari prin în primăvara trecută, dar ivindu-se pojarul între
conlucrarea lor rîvnesc la înjghebarea unei opere ro
mâneşti. Ne bucurăm din inimă că an/im do începutul unui obicoiu bun
la cărturarii din Lngoş. Şezătorile aceste s'ar pntea face în cadrele
Intîia şezătoare a fost Sîmbătă în 10 Nov. st. n. cu
despârţămintalul Asociaţiunii, caro doarme somnul letargici do atîta
un program dedicat exclusiv memoriei lui Alexandri. S’a amar de vromo. Şi în ce priveşte mişcarea culturală ne-ar plăcea să
început cu o diserîatie a dlnî diacon M. Gaşpar, bine în credem versului:
tocmită, bine scrisă însă greşit rostită. Pe lingă sintaxă Nu-î Român ca Bănăţanu
Bănăţan ca Lugoşanu . . .
şi gramatică potrivită să cere şi o accentuare corectă. Asta
fiindcă, dacă vreau, se pot ocupa cu «literatura română şi cultura po
a lipsit. Probabil efectul şeoalelor prin care a trecut ti-
porului român'. E timpul suprem să so trezească la viaţa despărţă
nărul şi talentatul diacon. Ne întrebăm însă cu drept, — mântul unui centru românesc aşa de puternic. In şezători" poate s’ar
sf. teologie din Caransebeş aşa de putină osteneală îşî dă găsi vre-o soluţie, cum s’ar putea apăra reputaţia Lugoşuluî. Aşteptăm
cu îndeletnicirea unei rostiri drepte a vorbei româneşti ?! — ştiri bune, tot mai bune, dela viitoarele serate! Redacţia.
