Page 32 - 1906-19-20

Nrui 19-20; 1906. LUCEAFĂRUL 429
însăşi a artistului, ca solniţa şi vasul... Maximul ar fi surprinzătoare prin falşitatea lor. Aşa D-sa înrudeşte prin
sa se întrebuinţeze hîrtia la împachetat, lucru pe care vorba romantism foarte de aproape pe dl Sandu-Aldea
cred că nici dl L. nu a vrut să-l spuuâ. Deci exemplul cu dl Sadoveanu,... doi scriitori atit de deosebiţi, de
e ales cit se poate de nepotrivit. Cit despre Ibsen, ca personali, de originali. In lumea mare dl L. ar putea
>luptător« (II. 96—97), dl L. poate lua sfaturi chiar dela atunci înrudi pe Gorki cu Dostoievscki sau pe V. Hugo
dl lbraileanu (Viaţa RomâneascăNr. 6), cu care dealtfel cu Stendhal.
şi tine atit să lege prietinie (Viata Literară I. 26). Studiile critice mai serioase din primul volum, decad
Cam aceasta e partea teoretică a dlui L. Mai urmează în simple dări de seamă în volumul al doilea. Trăsăturile
in ambele volume o bună parte de critici (de polemici se în care dl L. vrea să prinză caracteristieele fiecărui scriitor
poate spune numai atit că nu aii nici un rost în volum). sunt râu alese şi nehotăritoare, mai totdeauna fiind în­
A vorbi însă despre ele mai pe larg, ar aduce prea de­ chipuite, nu scoase din însăşi opera. Ele se asemuesc cu
parte această date de seamă, de aceea... numai cîteva un desen de copil caie in două cercuri, uuul peste altul,
cuvinte despre metodă. şi cu patru beţe prin prejur vede un om şi care e tot­
Iu volumul intii dl L. vrea să facă critică în mare, odată şi mama şi tata şi fratele şi fata din casă... Despre
critică ştiinţifică după procedeul estetic deductiv uşurinţa şi impietatea de a trata în cîteva rîndurî opere
(I. 110), şi cu care ajunge atit de departe incit vorba în care cineva încheagă o parte din viaţă... mai bine
«trebuia» vine mai des decît în orice carte de ştiinjă nici un cuvînt.
pozitivă. Şi doar D-sa a repetat de multeori că critica «Figurile literare» sunt lipsite de pătrundere şi de
nu e o ştiinţă, că e ceva cu totul şubred, că de aceea adevăr în observaţie; a le cerceta numai de dragul d-lui
scrie şi D-sa... Dl L. extrage din opera literară «cu­ L. nu merită. De altfel întreg studiul acesta nu e scris
prinsul intim al unei individualităţi artistice» (I. 110), pentru dl L. care e «incurabil,» ci e născut din datoria
şi apoi deduce modul cum va cînta poetul (I. 110) pe care o simte tot omul de a lămuri acolo unde poate şi
(scriitorul) cutare sau cutare lucru în aceeaşi operă. De de a ajuta să îndepărteze neadevărul, falşitatea, specula...
sigur cînd o operă e gata poţi din ea să-ţi refaci indi­ Dacă dările de seamă asupra scriitorilor noi ar fi mai
vidualitatea artistică a celui ce a creat-o, dar a aplica serioase, mai aspre la noi in ţară, atunci poate nu am
apoi din nou această individualitate la operă ca să con­ avea deja două volume dela dl L. şi promisiunea unui
diţionezi opera care este, cu parada de deducaţie ştiiu- al treilea.
ţifică, însemnează a face să şează oul lui Columb în Berlin, Septembre 1906.
picioare, după ce e deja turtit
Toată opera unui artist, o reduce dl L. la cîteva idei Marin Sintionescu-Kîmniceanu.
generale şi apoi — iarăşi ca mai ’naiute — începe a
îndesa opera în idei, se potriveşte nu se potriveşte. Aşa Bibliografie.
spunînd de dl Goga, că el cîntă natura «cu o preocupaţie
Radu Sbiera, Poezii, Iaşi, 1906, pp. 177, 8°. Preţul
socială», «natura nefiind pentru el decît martora, care
3 cor.
împărtăşeşte şi aspiraţiile fraţilor noştri« (I. 112), D-sa
generalizează un caz particular şi de dragul generalizăreî George G. Georgian, Poezii, 1899—1906. Socecu ct
şi de a putea li estet deductiv, D-sa uită poezia de simplă comp., Bucureşti, pp. 65. Preţul Lei 1 50.
descriere sau pe acele în care poetul leagă de natură Biblioteca scriitorilor români, N. Nicoleanu, Poezii
numai ceva personal, subiectiv. (Casa noastră, Departe, şi proză; Vasile Cârlova, Poezii; (J. Stamate, Poezii
Dimineaţa, Sara, Pace, Pribeag, Părăsit). Sau pe aceste şi proză, publicaţie îngrijită de G. Bogdan-Duică. Bucu­
poezii le-a lăsat pentru cînd dl Goga trebue să eînte reşti, Minerva, pp. 352. Preţul Lei 1.50.
satul, familia sau pe sine? O critică serioasă şi cu pre­ Dimitrie Onciul, Din Istoria României, extras din
tenţie decît mai ştiinţifică, cînd vrea să vorbească de călăuza oficială a Expoziţiuneî Generale Române din 1906.
pildă, de natură în opera unui poet, trebue să urmărească Bucureşti, Socecu et comp. 1906, pp. 105.
aceasta în toată opera, să ne dea toate felurile de redare Vasile Pâr van, Câteva cuvinte cu privire la organi­
a uaturel ce se întîlnesc la acel poet, şi nu să despartă zarea provinciei Dacia Traiană. Bucureşti, 1906.
ceeace nu trebuia cuprins la un loc, cu grupuri, după Ion Bârseanul, Popasuri vînătoreştl, Bucureşti, Mi­
idei ce nu sunt aplicabile la întreaga operă.
nerva, 1906. pp. 205. Preţul Lei 1.50.
Analiza operilor e făcută la di L. din punct de vedere
V. Mangra, Mitropolitul Sava II Brancoviel (1656
ai ideilor şi caracterelor generale, partea artistică, com-
pînă 1680). Arad, 1906. Preţul 2 cor.
poziţiunea, întrupare, redare etc., e trecută cu vederea.
Şi apoi chiar ideilo generale în care dl L. se încearcă Ana Conta-Kerubaeh, Elemente de metodică, laşi,
să strîngă operile literare, au cusurul de a nu fi mai întîî 1905. Preţul Lei 3.—.
definite. Peste tot şi mai de toţi scriitorii noştri zice dl O. Carp, Rânduuel, poezii. Bucureşti, 1906. pp. 139.
L. de pildă că sunt romantici, fără să arate vreodată cu Preţul Lei 2.—.
adevărat ce îuţelege D-sa prin acest romantism, de aceea Calendarul Poporului pe anul comun 1907. Sibiiu.
cuvîntul romantism pare pentru cetitor mai mult un epitet Editura H. Meltzer. Preţul 40 bani.
de prisos decît o determinare. Această nehotărîre îu
înţelesul cuvintelor care trebuesc tocmai să determine, Redactor: OCT. C. TĂSLĂUANU.
să hotârească, să deosebească, conduce la caracterizări