Page 38 - 1906-21-24
P. 38
Nrul 21—24, 1900. LUCEAFĂRUL 4t>7
Or. Sextil Puscariu.
K un obicoitl bun ca de eiteorî un cărturar cată la 1898 la al 5-lea Anuar al institutului
ajunge luminătorul mulţimii să i se povestească pentru limba română din Lipsea. 2. «Sufixele dimi
viaţa şi hărnicia, pentrnca să-î cunoască lumea nutive româneşti», publicată la 1899 ca teză de
vrednicia şi să-î ştie înţelepciunea minţii. doctorat. 3. Studii şi notiţe filologice şi etimo
Domnul Dr. Sextil Puşcariu a ajuns nu de logice, publicate dela 1901 încoace, în Convor
mult profesor de limba şi literatura romînă la biri literare şi în «Zeitsehrift fiii* romănisehe
universitatea din Cernăuţ. Din acestprilej vom po Philologie.» 4. Latinul ti şi ki limbile română,
meni cîteva date din viaţa lui. S’a născut în Braşov italiană şi sardă.*
la 4 Ianuarie 1877, din părinţii Iosif Puşcariu şi Filologii romanişti străini şi români de cea mai
Eufrosina nasc. Ciurcu. Clasele primare şi gim înaltă autoritate, ca W. Meyer-Liibke «lela uni
naziul la urmat în Braşov, parte la gimnaziul versitatea din Viena, G. Weigand, G. Paris, M.
român, parte la cel să Friedwagner dela Cer
sesc. In 1895 a trecut năuţi. Guarnerio dela
examenul dematuritate. Milan, Hev dela Miin-
In casa părintească a clien, Ov. Densuşianu
fost crescut in iubire şi alţii, toţi au făcut in
de neam şi dragoste a reviste speciale dări de
tot ce e bun şi frumos. seamă şi aprecieri foarte
— în toamna anului elogioase despre lucră
1895 trecu la univer rile tinăruluî filolog
sitatea din Lipsea, unde P. Prin aceste scrieri
după patru anî trecu dl Puşcariu nu numai
doctoratul in filosofic. a lărgit şi adineit mult
Doi anî (1899 -901) şi-a cunoştinţele despre des-
continuat studiile de voltarea unor elemente
romanistică in Paris. însemnate ale limbeî
E membru corespon noastre, dar a atins
dent al «Academiei ro şi unele din cele maî
mâne* şi al «Asoeia- mari probleme ale ori-
ţiuniî pentru literatura ginelor şi formării lim
română şi cultura popo bilor romanice.
Dr. Sextil Puşcariu.
rului român.* Scrierea despre «Su
în ce priveşte activitatea d-sale reproducem fixele diminutive româneşti* este numită in
aprecierile, credem, cele mai competente, ale Remania (XXX. 472): «Lucrare înseninată şi
«Academiei romine* din Bucureşti. bine întocmită, cu atit mai preţioasă, că sufixele
»D1 S. Puşcării! a făcut în anii 1895 — 1899 diminutive au o parte maro în derivarea româ
studii universitare de filologie romanică, germa nească şi Meyer-Liibke de abia le-a putut atinge
nică şi clasică la universitatea din Lipsea; a luat în gramatica sa.«
parte apoi doi anî la lucrările dela şcoala de G. Paris, făcând o foarte elogioasă dare de
studii înalte din Paris şi s’a dedat cu tot dina seama (Romania, XXXII. 47fi) despre întîia serie
dinsul la filologia românească. Dela 1898 încoace de «Studii şi notiţe filologice« extrase din Con
a publicat in ţară şi in străinătate o serie do vorbiri, zice că <11 P. «este unul din cel maî
lucrări de filologie românească, cari i-aii câştigat distinşi membrii din grupul de tineri învăţaţi
un loc de frunte între romanişti şi intre filologii români, cari de ciţiva ani încoace aii făcut să
români. între filologia românească pe căi nouă şi rodnice.«
Principatele lucrări publicate ale ciul Puşcariu în studiul despre latinul ti şi ki în limbile
sînt: 1. «Dialectul văii Oltului de sus«, publi- română, italiană şi sardă, dl P. atinge una
